sâmbătă, 6 decembrie 2008

PRIMA CARTE DE RADIO TIPARITA IN ROMANIA









In luna noiembrie 2004 am cumparat de la un anticar o carte exceptionala despre TFF, scrisa de un ofiter din arma GENIU-lui (ramura a armatei romane, destinata sa detina aparate de TFF si operatorii respectivi) si tiparita in anul 1903 la vestita editura SOCEC. Este vorba de locotenentul Constantin I Bottez si de cartea intitulata “Istoric, note si date asupra Telegrafiei Fara Fir”. In figura 1 este prezentata coperta cartii, iar in figura 2, pagina de garda, care reda o fotografie exceptionala (inedita pentru mine) a lui Marconi, realizata in anul 1902, avand pe ea semnatura acestuia. Din pacate cartea nu ofera detalii despre tiraj, data intrarii la tipografie (banuiesc ca s-a intamplat in 1902), data aparitiei cartii, etc.Din studiile intreprinse (bazate pe izvoare de date, secundare), am ajuns la convingerea ca este prima carte tiparita in Romania, care este dedicata exclusiv RADIO-ului ( mai precis primei lui aplicatii,TFF). Despre TFF se publicase numai un articol (comandor Boerescu, Revista Maritima) in 1902, iar in anul 1903, un articol despre coerori (Dragomir Hurmuzescu, Analele Unversitatii din Iasi) si un capitol despre TFF intr-o carte ( Lt.Col. Al. Tanasescu : “Conferinte asupra electricitatii, TFF si oscilatiile hertziene”).In studiile si comunicarile facute de regretatul meu profesor, Edmond Nicolau, nu este mentionata aceasta carte a locotenentului C.I. Bottez, aparuta in anul 1903. Nici lucrarea “Istoria electronicii si radiocomunicatiilor in Romania”, aparuta in anul 1997, autor Horia Nicolai Teodorescu, nu aminteste de aceasta lucrare. Inainte de a prezenta continutul acestei carti, scrisa inainte ca radiotehnica sa beneficieze de aportul electronicii, trebuie sa spunem cate ceva despre acest eveniment editorial, despre oportunitatea aparitiei unei asemenea carti in “Romania cea Mica”(vor mai trece inca 15 ani pana la Unirea cea Mare). Asadar, tanarul regat al Romaniei, sub domnia celui mai bun dintre regii pe care ii va avea, Carol I, s-a dovedit un stat modern, dornic de progres tehnic si civilizatie, si, fara sa ezite, s-a hotarit sa fie printre primele tari din Europa care adopta noua inventie, TFF.
Radiotehnica s-a nascut formal la 02.06.1996, cand Guglielmo Marconi a castigat “cursa inventatorilor” RADIOULUI, prin obtinerea primului brevet de inventie, a celebrului sau British- Patent, BP/12039, care atesta posibilitatea folosirii de catre oameni a legaturilor de TFF. Acest prim brevet al lui Marconi, de acum 110 ani, a insemnat “omologarea” practica a RADIOU-lui, impunerea acestuia, starnirea interesului societatii umane pentru aceasta inventie. In ce priveste Romania, interesul statului roman pentru radio, s-a manifestat prin aceea ca numai la cativa ani dupa realizarea practica industriala a aparatelor de TFF ( la inceput in Anglia, din 1998, apoi in Franta, ceva mai tarziu ,in Germania) si intr-o vreme cand procesele de paternitate si de cotestare a lui Marconi erau in toi, a hotarit sa-si inzestreze armata cu astfel de echipamente. In acest fel Romania a fost egala tarilor civilizate din vestul Europei, care au recurs printre primele la serviciile RADIOU-lui, cea mai importanta inventie a omenirii, dupa roata. In zilele noastre Romania se straduieste cu sacrificii sa “intre in Europa”, dar aceasta carte, ce face obiectul articolului de fata, demonstreaza ca tara noastra a fost acolo, “sus”, printre tarile fruntase ale Europei. Ce soarta vitrega i- a fost harazita Romaniei si de catre cine, cum a fost condusa si guvernata ea, incat a glisat pe o panta coboratoare, aproape total, in decursul unui singur veac?
Anul aparitiei acestei carti, 1903, coincide cu anul importului din Franta a unor statii TFF de vapor si instalarea lor pe 5 nave maritime de pasageri: “Regele Carol 1”, “Principesa Maria”, “Imparatul Traian”, “Dacia” si “Romania”, precum si a doua statii fixe, la Constanta si Bucuresti. Scrierea cartii a devansat importul radioechipamentelor, iar autorul, daca stia despre preconizatul import, prin demersul sau, a tinut sa contribuie la informarea prealabila a celor interesati. Cartea contine cam tot ce se stia atunci despre radiotehnica, o radiotehnica bazata numai pe aportul electrotehnicii si mecanicii. Sunt prezentate principiile de functionare, si se descriu, folosindu-se judicios si clar desenele, toate sistemele de TFF cunoscute si realizate practic ( Marconi, Slaby-Arco sau Telefunken, Braun, Cervera), precum si cele aflate in stadiu de proiect, deci inca nerealizate ( Tesla, Pilsoudski-Popp, Guarini-Foresio). Cartea avand 148 pagini este structurata pe 32 capitole judicios elaborate si bazate pe o bibliografie de 35 “uvraje consultate”, destul de bogata pentru anul 1903. Capitolul 1 se ocupa cu probleme de istorie a radiotehnicii (foarte recenta, pe atunci, deci veridica si valoroasa, pentru noi, cei de azi) , cartea se vrea si un indreptar informativ asupra TFF, pentru cei care o deservesc. Aratandu-se corect si cronologic aporturile lui Faraday, Maxwell si Hertz, cei trei “titani” care au pus bazele TFF, se prezinta, in continuare, succint, experientele lui Branly, Popov, Lodge si Marconi, aportul lor la crearea unui sistem TFF performant. In prezentarea sistemelor concrete de TFF propuse , sisteme care se diferentiau de cel al lui Marconi mai mult sub aspect mecanic,cu exceptia lui Nikola Tesla, la toti ceilalti autori citati se dau schemele electrice concrete ale echipamentelor realizate. In ce-l priveste pe Tesla, autorul cartii reda pe scurt bine cunoscutul sau proiect fantezist, si citeaza parerea unui contemporan (Henry de Graffigny): ”proiect foarte greu de realizat, daca nu imposibil”. Poate ca acesta afirmatie sa fie de folos americanilor, care in anul 1943, “detronandu-l” pe Marconi, l-au “proclamat” ca adevarat inventator al RADIOU-lui pe cetateanul american Nikola Tesla, omagiu postum pentu acesta. Si poate ca, informatiile din aceasta carte-document-obiectiv, sunt folositoare si unora dintre semenii nostri care, acceptandu-l pe Tesla ca inventator al RADIOU-lui, vor sa-l “transforme” in roman (Nicolae Teslea), tot…post mortem !
Alte capitole se refera la diversele parti componente (piese si subansamble) ale unui echipament TFF: “isvorul electric”(sursa de alimentare de la reteaua electrica), transfomatori, condensatori, intrerupator, manipulator, oscilator (evident, numai cu scantei, tipurile Righi, Rochefort, Popov-Ducretet), antena (cele de emisie tip Marconi nu au suferit modificari majore pana azi), coheror (radioconductor), detector magnetic, releu etc. Pentru toate se dau desene electrice si constructive, fotografii, se explica pe scurt principiul de functionare.
La sfarsitul cartii se prezinta si un “DEVIS” al cheltuielilor necesitate de instalarea unui post “complect” de TF, intocmit de O.Rochefort. Concluzia este ca un post TFF, care folosea acumulatoare, costa 3845,50 lei, iar unul, care folosea “isvor electric”, costa 5530,50 lei. O fi fost mult, o fi fost putin, pentru acele vremuri?
In concluzie, aceasta prima carte despre TFF, tiparita in Romania anului 1903, si redescoperita in anul 2004, deci dupa 101 ani, arunca o raza de lumina peste istoria radiocomunicatiilor din Romania, ne ofera momente de …radio-nostalgie…

Niciun comentariu: