In ziua de 14. 11. 2010, intre orele 13.30 – 14.45, pe postul TV Antena 2, am vizionat o disperata emisiune – reclama dedicata lui Ancu Dinca si ”minunatei” sale inventii(DPE) ! Oare sa nu-i mai mearga lui AD asa de bine ”afacerile” (e criza, de, !), oare incasarile Antenei 2 sa se fi diminuat si ele, incat sa accepte contra cost consistent, sa se ”prostitueze” o ora intreaga ? O fi una, o fi cealalta, or fi amandoua, cine stie.....?
Talk – show-ul („SEFUL PAPADIILOR”) a fost sustinut de catre trei personaje: „Savantul- inventator” Ancu Dinca, evident, tot cu parul valvoi ”a la Einstein”, care a devenit acum si ”profesor” (unde, de cand, specialitatea ? ! ), un ”locotenent” de-al sau (Stelian), ”medic- periuta”, probabil bine platit si ii intelegem ”prestatia” din Romania , si un moderator al Antenei 1, un personaj total necarismatic, cu o mutra nestiintifica, si care se minuna de tot ce spuea AD, desi mai multe spunea medicul ”purtator de cuvant”. Medicul a incercat prin cuvinte mestesugite, cu plimbari prin practicile medicinei populare fitotehnice asiatice, sa arate ca ”inventia” lui AD a tinut cont de acestea (dar, s-a demascat la un moment dat, ca nu a citit, de fapt, descrierea ”celebrului” brevet de inventie, 119756B1/28.05.2003 )
Ce am inteles din emisiunea TV :
1/ Ca afacerile lui AD, inca merg in continuare (dar, asa, ca pe timp de criza), ca nu l-a „deranjat” nimeni (Academia Romaniei, Politia, Ministerul de Finante, etc) pana in prezent
2/ Ca ”stiinta” lui AD este o stiinta ”la catarama” care sta la baza inventiilor !
3/ Ca AD a dobandit si titlul de profesor, probabil universitar, pai...nu ? 4/ Celebrul produs DPE al ”inventiei” sale, cu toate variantele sale, este acum, de fapt, un ”FITO-BIO-STIMULATOR”, care este bun pentru absolut toate bolile organelor corpului uman, situate pe toate cele 5 nivele, incepand din varful capului si pana in zona...gonadelor (la un tolck- show viitor, se va spune, probabil, ca e mai bun decat...viagra ! ) Produsului prezentat pe ecran, de marime unui timbru postal (nu s-a mai spus cat costa acum, pe criza), i s-au gasit noi virtuti (evident prin ”laborioase cercetari”, facute de colaboratorii doctoranzi ai lui AD, care nu stim daca este...doctor ! Asfel, s-a demonstrat ca acesta este capabil sa ”creeze os” (atentie, medicina sportiva !), ca este foarte bun pentru implanturile dentare (atentie, medici stomatologi !), etc. Toate acestea insa au loc daca nu ai blocaje informationale in sistemul nervos, respectiv daca crezi in acest tratament bioenergetic. Eu, si ma repet cu asta, cred ca singurul efect al acestor ”talismane vrajitoresti” este cel de ...PLACEBO ! De fapt si ”locotenentul” observand la un moment dat, ca ”l-a luat gura pe dinainte” a incercat ”sa mai dreaga busuiocul”, cum se spune, afirmand ca, totusi, tratamentul cu DPE-uri este obiectiv si da rezultate si in cazul celor care nu cred. Ce bine ar fi sa faca domniile lor experiente pe cobai si caini!
5/ Ca a incheiat un contract pe 6 ani cu ”Transelectrica”, pentru a-i feri,acesteia,lucratorii de electrocutari ( este incredibil cum un,,,absorbant pasiv...o poate face !)
6/ Am inteles.din afirmatiile emise, ca strainatatea se lasa, in continuare, ”imbrobodita” (nu cred insa ca, pe degeaba !) de catre AD, pe care il omagiaza public, gratuladu-l cu premii, diplome si medalii. Este vorba desigur de ”fenomenul GENEVA” care se propaga si prin alte parti ale Lumii.
Una peste alta, o emisiune pentru naivi si suferinzi disperati, o emisiune penibila a Antenei 2, care sa produca greata auditoriului cu o cultura tehnica, cat de cat .
God bless Romania !
PS : Nu s-a spus nimic despre o alta ”inventie-panaceu” a generalului dr. Ing Emil Strainu, care este ....concurenta in utilitati cu a lui AD ! Sa fi inceput o lupta pentru cucerirea pietii ?
Dr. Ing. Andrei Ciontu, Bucuresti, 15.11.2010
duminică, 21 noiembrie 2010
UN PANACEU ELECTRONIC
Se stie ca Terra este inconjurata de o complicata structura de camp electromagnetic (CEM), o parte venita din Cosmos, iar o parte creata de Terra insasi, avand surse naturale (furtuni cu descarcari electrice atmosferice, actiunea curentilor telurici, etc), sau artificiale (echipamente diverse generatoare de CEM pentru varii aplicatii), create de catre om.
CEM, desigur, si asta este un prim adevar axiomatic, interactioneaza atat cu materia moarta cat si cu cea vie a Pamantului. In sens benefic sau malefic (distructiv). Despre aspectul malefic al CEM putem vorbi legat de intensitatea acestuia sau de durata lui de actionare. Caci un al doilea adevar axiomatic este acela ca orice pe lumea asta in exces, dauneaza. Fie ca e vorba de sex, de mancare si bautura, de bani si bogatie, sau de actiunea...CEM. Asupra fiintelor vii, asupra vietii, CEM poate avea insa, functie de conditii, si o actiune benefica. Despre beneficitatea CEM se stie de peste 100 de ani ! Astfel, la Salonul Mondial al Electricitatii de la Chicago din 1893 [1], salon la care Tesla uimea asistenta aprinzand (pe o scena speciala) becuri umplute cu gaz nobil, in CEM
-ul creat local, cu generatoare speciale, a existat si un stand cu ”dispozitive electrice pentru vindecarea tuturor afectiunilor” ! Mai tarziu, dupa inventarea RADIOULUI si aparitia ELECTRONICII, care au venit cu tehnologii noi, gene-ratoarele de CEM folosite in terapia medicinala, s-au diversifi
cat. Au aparut generatoarele de unde scurte si ultra-scurte, care, prin incalzirea diverselor organe interne ale omului (ca efect al pierderilor de putere in dielectric, similare cu cele de la cuptoarele cu microunde), faceau bine organelor cu diverse afectiuni. Dar, asa cum am mai aratat, expunera in exces la CEM poate fi daunatoare. Daca locuim intr-o casa situata prea aproape de o linie de transport a energiei electrice, daca stam prea aproape de antena unui radar de mare putere, daca tinem prea mult timp din zi, telefonul mobil la ureche (langa creer), daca facem plaja la soare puternic prea multa vreme, etc, s-ar putea sa avem serioase probleme de sanatate in timp. Din pacate, cu exceptia vazului si a ochilor (lumina fiind tot CEM, cu lungimea de unda foarte mica), omul nu are alte organe de simt pentru a sesiza prezenta CEM si a stabili pragul de la care acesta devine daunator. De regula depistarea prin efecte este ...tardiva. Dar actiunea CEM poate fi benefica in cazul unor afectiuni. Terapia prin curenti electrici de joasa frecventa, de medie sau de inalta frecventa, consta in principiu, in conectarea prin intermediul unor electrozi a zonei afectate a pacientului, intr-un circuit electric parcurs de curent. Efectul terapeutic se obtine datorita efectelor combinate termice, mecanice si fizico-chimice asupra tesuturilor vii, si depinde de forma de variatie in timp a acestor curenti. Pentru terapia in CEM de joasa frecventa, experienta a aratat ca rezultate optime se obtin cu :- curenti diadinamici (impulsuri de sinusoida redresata)
- curenti impulsivi dreptughiulari (in fond, trapezoidali) cu parametrii (frecventa de repetare, durata, intensitate-amplitudine) reglabili.
Toate acestea se stiu relativ de mult timp, in orice caz din secolul trecut. De exemplu, in revista lunara de electronica germana Elektor, nr. 4, din anul 1979 [2], se publica schema unui oscilator cu dispozitive semiconductoare de foarte joasa frecventa, asa numit generator de tip ELF (apropos de piticii mitologici) dar aci fiind abreviatiunea provenind de la ”Extremely Low Frequency”. In descrierea schemei si a functionarii acestui generator, se explica faptul ca la frecvente foarte joase actiunea componentei electrice a CEM poate fi neglijata in raport cu actiunea componentei magnetice, care se soldeaza cu inducerea de curenti turbionari ce produc deplasari ale sarcinilor electrice in membranele celulare, unele fiind eliminate din sistem cu rezultate benefice. Ca afectiuni ce pot fi tratate se mentioneaza : dureri reumatice, oboseli, cefalee. Cum pe lume exista si oameni ”isteti si intreprinzatori” (in fapt niste smecheri si oportunisti), intrezarind ei o posibilitate de afacere rentabila, s-au gandit la”largirea gamei benefice” a banalului generator ELF. Si s-au intrebat, ce boala mult raspandita azi in lume s-ar preta la terapia ELF ? Desigur diabetul, atat cel insulino- dependent (tip 1), cat si cel de tip 2, tratabil cu pastile. Si se pare ca chinezii care au ”invadat”si Romania au ”marsat” primii . In articolul reclama de ziar, din fgura 1, din anul 2007 (nu stiu sa mai fi aparut si anterior), domnul Wang Mingiu, medic in ...Bucuresti, ofera spre vanzare”aparatul pentru diabet” (!?) de tip WSJ-B, care te scapa de insulina si pastile, ba chiar este bun si pentru” redarea vederii” (!?)
persoanelor in varsta (de ce numai lor?). N-am mai intalnit republicar ale acestui articol reclama, si m-am lamurit si de ce. Un roman inventator, lovit in”amoarea patriotarda” de catre chinez, l-am numit pe domnul Vasile Robesu (probabil inginer electronist), si-a zis : pana aici, chinezule ! Vasile Robescu, care lansase, in secolul 20, inventia sa ”Magnetodiaflux”, in fond tot un generator de impulsuri de curent, s-a gandit ca acesta ar putea fi bun si pentru terapia diabetului, si poate ...in special a diabetului !Drept urmare realizeaza o varianta miniaturizata (lucru la indemana oricarui electronist constructor) denumita”Spiridus” de numai 40 grame grutate si care p
oate aduce terapia ELF acasa la bolnavii de diabet, daca aparatul este cumparat la un pret incepand de la„numai”...430 lei ! Desigur, aparatul are avizul Ministerului Sanatatii (foarte greu de obtinut, gratis !) si, in plus, este ”tamaiat Mass-Media” de unii medici diabetologi (desigur, nu gratis !). Articolasul-reclama din figura 2 este foarte intalnit de ceva ani (chiar si azi, 05.11.2010, cand scriu, in tabloidul Click !). Publicarea lui costa, cred, bani multi, dar desigur ca cei din spatele ”afacerii” (in fond, o escrocherie !) au acesti bani. Lor asi vrea sa le spun, bai acestia, nesatuilor, v-ati dedat la o specula imensa, imoral de mare ! Costul de minim 430 lei reprezinta, bai acestia, pensia lunara pentru multi batrani din tara asta, care sunt amagiti (in caz ca sunt diabetici) sa si-o iroseasca achizitionandu-si un
„Spiridus” cu care sa-si faca o terapie cu rezultate fortuite :daca crezi cu ardoare in efectul sau, si te rogi in timpul tratamentului, poate observi o ameliorare a boli, dar in cazul contrar, nu ! Desi nu se bazeaza pe un brevet de inventie OSIM, ca produsul ”unui alt sarlatan, Ancu Dinca, ci are numai avizul de care am pomenit, aparatul ”Spiridus” nu poate avea decat un efect de...placebo ! Deci, oameni buni, diabetici in tratamente alopate, fiti seriosi si faceti-va injectia si luati-va pastilele !
Asi vrea sa stiu cine a dat avizul de intrebuintare, productie si comercializare, pentru acest simulacru de produs electronic (nimic altceva decat un talisman vrajitoresc)? Nu intereseaza numele, ci numai functiile si competentele profesionale !
Medicul meu curant, stomatolog, care este, si el ca si mine, diabetic de tip 2, si-a cumparat un ”Spiridus”. La o vizita la cabinetul sau, l-am intrebat:
- Aveti rezultate bune in tratarea diabetului cu aparatul cumparat?
- „Apa de ploaie”, domnule Ciontu, mi-a raspuns el laconic si lipsit de entuziasm...
Dar ”talismanul asta electronic”, costa la pretul de specula practicat, minim 430 lei. De curiozitate, iata ce articole electronice (cu adevarat) se pot cumpara de la un Supermarket, la preturi mai mici de 430 lei:
- aparat foto digital................299 lei
- rama foto digitala.................389 lei
- radio CD auto.......................269 lei
- busola electronica GPS.........479 lei
- televizor color clasic (cu tub)
loid Libertatea dau de alt articol-reclama inedit (figura3), tot despre o inventie ”bomba”de tip ”panaceu” bazata pe generatorul electronic de impulsuri. Ea se numeste : Super ELFI. Este vorba de o „creatie” a domnului general (post decembrist) doctor inginer Emil Strainu, cu meseria de baza specialist radar (deci, electronist), care a si primit 4 medalii de aur in Ucraina si in Suedia. Domnul general Strainu, de ceva ani, este foarte activ si prolific, in expuneri pe micul ecran si in cadrul diverselor reuniuni tehnico-stiintifice, in participari stiintifice internationale, in scrieri (are deja destule carti publicate). Nu stiu daca asta si-a propus, dar reuseste sa ne uimeasca, de fiecare data, sa ne sperie si sa ne ingrijoreze, pe noi, auditoriul, cu varii aspecte ale fenomenelor paranormale. Aparatul – inventie al domnului Strainu, o cutiuta de 50 grame greutate, probabil tot cu cateva componente in interior, nu este un simplu generator ELF, ci unul evoluat, un ...Super ELF...dar si cu I la urma, si aicea este tot „spilul” ! Caci acest aparat, Super- ELFI, in functiune (cu baterie, la purtator) creeaza” un scut ( cum ?) in jurul organismului” care-l fereste de actiunea nociva a diverselor CEM provenite de la diverse surse tehnice (televizor, calculator, telefon mobil,centrale electrice, metrou, tramvai, troleibuz, etc). In acelasi timp, si acest lucru este ”foarte important”, aparatul protejeaza si impotriva campurilor psihopatogene (atacuri infoenergetice si energoinformationale) adica produse, in limbaj popular, de farmece, blesteme si deochi ! Ei, da, asta aparat util si polifunctional ! Nu este estimat in ziar cat va costa, cand va fi lansat pe piata, dar desigur ca peste 430 lei, insa ...merita, avand la baza un brevet de inventie OSIM, si fiind garantat 5 ani ! Ce ma bucura pe mine este ca Strainu il concureaza, cu aceasta ”inventie”, pe Ancu Dinca , subminandu-i ”afacerea” acestuia, si in acelasi timp o sa torpileze si afacerile a puzderie de vrajitoare inculte, care-si ofera zilnic „serviciile” pe piata ! Ceea ce ma umple de tristete este, insa, faptul ca se mareste incontinuu in Romania numarul escrocilor tehnici titrati, care urmaresc sa-si rotunjeasca veniturile, tot asa cum vrea si firma BB (Basescu-Boc) sa umple bugetul Statului, adica pe seama celor multi si prosti si naivi, care pot fi escrocati usor. Dar nu stie cat timp ! PS : Am sa incep sa experimentez si eu un aparat ”Ultra - ELFF”, care sa-ti creeze, la om, o satietate instantanee in timpul orelor de masa, sa te faca sa-ti treaca foamea, ori sa te faca sa mananci mai putin (F-ul dela urma vine de la cuvantul ..Foame !). Daca nu ”dau lovitura” in Romania, cu vedetele TV care tin la silueta lor, cu pensionarii si grevistii foamei, etc, voi incerca si un export ”la troc” in tarile Lumii a treia.... BIBLIOGRAFIE 1/ Marc J. Seifer TESLA : biografia unui geniu. Trad. Lb. Engleza. Ed. Pro Editura si Tipografie, Bucuresti, 2010 2/ Aurelian Lazarescu, Serban Naicu 365 de scheme poractice cu circuite Integrate CMOS, Ed. National, Bucuresti, 1998 3/ *** Ziarele libertatrea si Click Bucuresti, 05.11.2010 duminică, 1 februarie 2009
CONFESIUNI SEPTUAGENARE
Am ales, pentru constructia vietii mele, cea mai paguboasa cale, aceea bazata pe stupida zicala “ai carte, ai parte “. Mi-am sacrificat adolescenta si tineretea invatand prin scoli, m-am lasat ademenit de lozincile comuniste gen “invatati, invatati, invatati “, m-am lasat “chinuit” de profesori in istovitoare examene, avand finalmente, numai multumirea ca am fost capabil sa le promovez, dar…atat!. Am zis ca mi-am atins scopul propus in viata, cand am obtinut diploma de inginer, sustinut fiind de scumpii, modestii, dar, naivii mei parinti. La ce folos ?
Dupa ce mi-am format o familie, toata viata am muncit in functii ce incumbau raspunderi, si pe care le-am onorat, dar nu am putut sa asigur familiei mele, prin salariul primit, decat un trai demn, dar vai, modest, adesea sub limitele decentei !
Ma gandesc acum, in anii senectutii septuagenare, ce bine asi fi dus-o eu, din punctul de vedere material, daca nu invatam atata, si imi alegeam o meserie “banoasa”, cu munca putina, usor de deprins, necesitand “scule” putine pentru practicarea ei ( nici una este…idealul ! ), si fara sa-mi pese ca meseria ar putea fi imorala. Ma gandesc la meserii care au creat in Romania, dupa’89, bogatasi multi milionari si chiar miliardari in euro, de parca asa zisa revolutie si-ar fi propus numai sa le descatuseze » potentele ». Iata ce «meserii » imi vin in minte, fara a face un efort prea mare de gandire:
* politician (meserie in care poti fi, chiar, usor analfabet)
* popa ortodox (sa ai tupeul sa negotesti RIT-ul practicat cu naivii enoriasi)
* avocat ( sa ai talentul de a scoate bani, mintind , chiar daca nu castigi procesul)
* notar public ( un fel de responsabil de SRL-STAMPILA, in care se inmultesc… hartiile)
* om de “afaceri” (intreprinzator de diverse “inginerii financiare”, in fond , toate hotii si escrocherii)
* bancher (camatar modern cu guler alb, scrobit, dar cu aceleasi apucaturi ca ale stramosilor sai); aici intra si “bancherasii” patroni ai prea multora case de schimb valutar si case de amanet, directorii prea multor firme de »asigurari » diverse.
* om de fotbal, nu neaparat jucator sau antrenor, cat finantator si « samsar » de jucatori.
* individ din fauna cazinourilor vicioase ale jocurilor de
noroc (de la directori, la ultimul crupier), etc.,etc…
Toti practicantii acestor “meserii” nu au facut studii multe si dificile (precum cele de matematica si fizica, pe care trebuie sa le »inghita » un student la inginerie), si in practicarea lor, uzeaza de putine “scule” : cateva carti de indrumare in practicarea “RIT”-ului « meseriei »respective, gura personala (la propriu ), iar pentru succesul deplin, un pix si dovada moderna ca esti om civilizat, telefonul mobil. Ai inchis gura (principala unealta ), aproape ca ti-ai strans sculele, si-a ramas si curatenie la locul de munca, dar, ceea ce este important pentru ei, au ramas “curate” si buzunarele naivilor “beneficiari” ai serviciilor oferite de catre acesti “truditori”, mai de graba,… imorali. I-am studiat mult timp pe toti. Cu totii sunt niste “harciogi” strangatori de averi din munca altora (a celor inselati, multi, din pacate), averi cu mult peste ce-i trebuie unui om normal sa traiasca foarte bine. Dar, oare, acesti oameni sunt normali? Acesti nativi sireti, cu talent oportunist, favorizati de soarta (de fapt, de imprejurari), plini de noroc (noroc complementar cu ghinionul altora) isi spun ca sunt inteligenti si instruiti, dar vedem zilnic cum au facut averile, cum le cheltuiesc, care este nivelul lor de cultura generala ( redus adesea la un lexic de 300-400 de cuvinte si la cunostinte generale sub nivelul Antichitatii)
Ma gandesc adesea cu groaza, ca dupa “fericitul” an 1944, cand comunismul a fost instaurat in Romania de tancurile Armatei Rosii, ar mai putea exista un an, al secolului 21, inainte de preconizatul sfarsit al Lumii, cand poporul roman va reinstaura, dezamagit si disperat, din cauza acestor nenorociti, prin propria-i vointa de data aceasta, comunismul in Romania ! Singura speranta ar fi, insa, ca de data aceasta, comunismul sa aiba unele corecturi sociale si nationale favorabile poporului roman, mai mereu prostit si inselat, de catre cei ce l-au condus !
Bucuresti, 2007
Dupa ce mi-am format o familie, toata viata am muncit in functii ce incumbau raspunderi, si pe care le-am onorat, dar nu am putut sa asigur familiei mele, prin salariul primit, decat un trai demn, dar vai, modest, adesea sub limitele decentei !
Ma gandesc acum, in anii senectutii septuagenare, ce bine asi fi dus-o eu, din punctul de vedere material, daca nu invatam atata, si imi alegeam o meserie “banoasa”, cu munca putina, usor de deprins, necesitand “scule” putine pentru practicarea ei ( nici una este…idealul ! ), si fara sa-mi pese ca meseria ar putea fi imorala. Ma gandesc la meserii care au creat in Romania, dupa’89, bogatasi multi milionari si chiar miliardari in euro, de parca asa zisa revolutie si-ar fi propus numai sa le descatuseze » potentele ». Iata ce «meserii » imi vin in minte, fara a face un efort prea mare de gandire:
* politician (meserie in care poti fi, chiar, usor analfabet)
* popa ortodox (sa ai tupeul sa negotesti RIT-ul practicat cu naivii enoriasi)
* avocat ( sa ai talentul de a scoate bani, mintind , chiar daca nu castigi procesul)
* notar public ( un fel de responsabil de SRL-STAMPILA, in care se inmultesc… hartiile)
* om de “afaceri” (intreprinzator de diverse “inginerii financiare”, in fond , toate hotii si escrocherii)
* bancher (camatar modern cu guler alb, scrobit, dar cu aceleasi apucaturi ca ale stramosilor sai); aici intra si “bancherasii” patroni ai prea multora case de schimb valutar si case de amanet, directorii prea multor firme de »asigurari » diverse.
* om de fotbal, nu neaparat jucator sau antrenor, cat finantator si « samsar » de jucatori.
* individ din fauna cazinourilor vicioase ale jocurilor de
noroc (de la directori, la ultimul crupier), etc.,etc…
Toti practicantii acestor “meserii” nu au facut studii multe si dificile (precum cele de matematica si fizica, pe care trebuie sa le »inghita » un student la inginerie), si in practicarea lor, uzeaza de putine “scule” : cateva carti de indrumare in practicarea “RIT”-ului « meseriei »respective, gura personala (la propriu ), iar pentru succesul deplin, un pix si dovada moderna ca esti om civilizat, telefonul mobil. Ai inchis gura (principala unealta ), aproape ca ti-ai strans sculele, si-a ramas si curatenie la locul de munca, dar, ceea ce este important pentru ei, au ramas “curate” si buzunarele naivilor “beneficiari” ai serviciilor oferite de catre acesti “truditori”, mai de graba,… imorali. I-am studiat mult timp pe toti. Cu totii sunt niste “harciogi” strangatori de averi din munca altora (a celor inselati, multi, din pacate), averi cu mult peste ce-i trebuie unui om normal sa traiasca foarte bine. Dar, oare, acesti oameni sunt normali? Acesti nativi sireti, cu talent oportunist, favorizati de soarta (de fapt, de imprejurari), plini de noroc (noroc complementar cu ghinionul altora) isi spun ca sunt inteligenti si instruiti, dar vedem zilnic cum au facut averile, cum le cheltuiesc, care este nivelul lor de cultura generala ( redus adesea la un lexic de 300-400 de cuvinte si la cunostinte generale sub nivelul Antichitatii)
Ma gandesc adesea cu groaza, ca dupa “fericitul” an 1944, cand comunismul a fost instaurat in Romania de tancurile Armatei Rosii, ar mai putea exista un an, al secolului 21, inainte de preconizatul sfarsit al Lumii, cand poporul roman va reinstaura, dezamagit si disperat, din cauza acestor nenorociti, prin propria-i vointa de data aceasta, comunismul in Romania ! Singura speranta ar fi, insa, ca de data aceasta, comunismul sa aiba unele corecturi sociale si nationale favorabile poporului roman, mai mereu prostit si inselat, de catre cei ce l-au condus !
Bucuresti, 2007
duminică, 25 ianuarie 2009
HARDAUL…POZITIV !
Afirm de la bun inceput, ca nu imi place domnul Hardau, nici din punctul de vedere al carismei sale, nici din punctul de vedere (mai ales!) al prestatiei sale in functia de Ministru al Educatiei si Cercetarii, si adesea m-am intrebat, pentru ce motive a fost fost numit, in afara de acelea ca e din Cluj si dintr-un anumit partid. In locul sau, daca pana la propunerea de numire ca ministru MEC, nu mi-asi fi schimbat numele, eu unul, asi fi refuzat functia, numai pe “motivul” ca invatamantul romanesc se afla cam de multisor intr-un altfel de…hardau!.
Pe fondul negativ si criticabil al modului in care conduce MEC, recenta hotarire de a publica pentru elevii care dau BAC ul (si nu numai) in 2007, care sunt cele 100 variante de subiecte (din care se va trage la sorti, una), a caror tratare se pretinde a fi stiuta de catre elevi, pentru materiile de examen, consider ca este o masura pozitiva. Cam tardiva, dar pozitiva!
Iata-l, deci, pe domnul Hardau, si …pozitiv! Pentru multa lume, mai ales din randurile aceleia din afara fenomenului invatamantului public,
masura este socotita, insa, tot negativa, o idee “originala” proasta, care (vai!), “a dat lovitura de gratie invatamantului romanesc”.
In primul rand, tin sa afirm, ca domnul Hardau nu este, pentru mine, deloc original. Exact acum 56 de ani, cand am inceput sa studiez in cadrul
facultatii de electrotehnica a IPBucuresti, am fost studentul unui eminent pedagog si savant, profesorul de analiza matematica Nicolae Cioranescu.
Ii transmit domnului Hardau, si nu numai, ca profesorul Cioranescu, “Nea
Nae”, ne dadea, inca de la inceputul cursului, asa numitele lui “fise de examen”. Pentru pregatirea proximului examen, aceste fise nu erau altceva decat niste liste continand, sa spunem, 100 subiecte de teorie, si 200 de exercitii aplicative si reprezentative, toate ordonate asa cum urmau sa fie predate in timpul semestrului. Noi dadeam examenul pe grupe de cate 25 de studenti, si pe biletul tras de un student, figura o chestiune teoretica si doua exercitii. Daca erai un student constiincios, si rezolvai toate problemele de pe fise pana la examen, stiai analiza matematica si promovai cu sanse de 100% examenul cu calificativul maxim. Acesta era si motivul pentru care fiecare student isi copia pentru sine aceste “fise de examen”(ehei, sa fi existat pe atunci …xeroxul !), precum scrisorerele din “lantul Sfantului Anton”. Metoda profesorului Cioranescu a dat roade ani in sir, si acum, la varsta septuagenara, imi amintesc cu placere de orele lui de predare ( adevarate demonstratii de maiestrie pedagogica ), de colocviile si examenele date cu el. Da, dar exista un Comitet de Partid (PCR) din IPB, care “veghea la bunul mers” a toate, deci si al invatamantului, care l-a chemat in fata lui, l-a criticat si l-a amenintat chiar cu excluderea din IPB (a fost nevoie de “vorba buna” a unor odrasle de stabi ai vremii, studenti si ei la IPB, pentru ca “Nea Nae” sa ramana la catedra de matematici), toate acestea pe motivul ca a desconspirat subiectele de examen, etc,etc. Profesorul si-a aparat cu demnitate cauza, si nu a abjurat nimic, asa cum a facut-o Galileo Galilei !
Iata deci, ca azi, la peste jumatate de secol, domnul Hardau il imita, intr-un fel, dar la scara nationala, pe Cioranescu!. Acum, desigur, nu mai exista comitete de partid (PCR), dar pot exista alti “cerberi”cu doua picioare, care “sa vegheze”, si care “se si pricep” la toate. Un exemplu ar
fi editorialista EVZ, Ioana Lupea (IL) In articolul “ Pestele si Gingko Biloba”, publicat in ziarul Evenimentul Zilei, din 15 ianuarie 2007, IL il “face praf” pe domnul Hardau stigmatizantu-i masura intreprinsa. Pentru ca deduc, inca din titlul articolului, ca IL, desi e o femeie culta, ii recomand sa “cotrobaie” prin cultura sa generala, si sa-l descopere pe cel care a lansat dictonul: “Cismarule, nu mai sus de sandala !”
Editorialista noastra, in tineretea ei studioasa, cred ca a constatat inca din liceu ca nu are “calculatorul personal si natural” suficient de “pu-ternic ”pentru a putea asimila cunostinte din stiintele pozitive, si atunci a “virat-o” repede spre disciplinile umaniste, si s-a facut ziarista. Foarte bine, dar un ziarist trebuie sa scrie, cu tot talentul sau, despre problemele la care se pricepe cu adevarat, sa nu se aventureze pe cai necunoscute, caci va comite erori, se va autodiscredita. Bunaoara, IL e de parere ca disciplinele de invatamant pozitive (stiintifice), precum matematica (cea mai pozitiva dintre toate ), fizica, electronica, informatica etc, se pot inva-
ta “pe dinafara”! Este o mare eroare, acestea se pot invata numai “pe din-
launtru”, nu pot fi memorizate pe de rost ca poeziile lui Eminescu sau Cosbuc. Tot dupa parerea sa, IL considera ca “gaselnita lui Hardau” “in-
fantilizeaza” procesul educational cu elevii, il transforma intr-un “simplu
exercitiu de memorie”, care va determina “cresterea consumului de lecitina”. Vai, tu ! Hai sa fim seriosi cu “memorizarea”asta, care pare sa fie obsesia editorialistei. Spre exemplu, daca ne referim numai la matematici, s-au propus 100 variante, a cate 20 (in medie) de exercitii, deci in total cca 2000 de exercitii, a caror memorare nu-i posibila si nici
necesara. Eu sunt foarte linistit ca niciun candidat la BAC nu va comite prostia sa incerce macar sa memorizeze la matematica (cu exceptia strictului necesar !). Matematica se invata prin rationamente, de catre cei capabili… sa le “comita”!
Mai e de parere IL, ca noua metodologie va reduce drastic meditatiile particulare. Cata naivitate! Cred ca meditatiile vor creste ca numar si intensitate, la elevii care nu prea au invatat in cursul anului (cum spuneam, masura domnului Hardau vine cam tarziu pentru BAC 2007), si
care vad abia acum ce trebuie sa stie pentru examene. Personal cred ca publicarea variantelor de subiecte de examen nu va avea practic niciun efect in ce-i priveste pe elevi. Promovabilitatea la examene, in raport cu anii precedenti, nu va fi influentata , iar daca va diferi cumva, asta se va datora hazardului, aleatoriului natural. Singurul efect practic, pentru MEC insa, este ca nimeni nu va mai sti dinainte (pentru a putea sa transmita, eventual) subiectul de examen, si asta e un lucru bun pentru Romania , in care coruptia este la ea acasa! Banuiesc ca, in ziua examenului, pe ecranul unui televizor din sala, se va viziona public tragerea la sorti a variantei de
examen. Sansele de succes ale fiecarui candidat sunt proportionale cu nu-
marul de variante rezolvate de catre acesta anticipat, sau de cat este de virtuoz candidatul, ca “la prima vista”, sa “interpreteze corect partitura”! Personal asi opta, ca la diverse licee, sau la diverse judete, sa se dea, la BAC, diferite variante de pe lista celor 100. S-ar elimina, in acest fel problemele legate de o anumita sincronizare a transmisiei, pe tara.
Cu toate ironiile presarate (astea…gaselnite!) in articol, intr-o “proza” aroganta (tip, Patapievici!), articolul parca aduce cu povestea lui Ion Creanga cu drobul de sare, iar in aceasta varianta IL joaca rolul principal. Intr-o singura privinta are, totusi, si editorialista dreptate (dar o sfatuiesc sa nu scrie, pe aceasta tema, un nou…editorial!): reforma de fond a invatamantului romanesc, radicalizarea lui conform cerintelor europene, eliminarea balastului de cunostinte perimate (redondant pentru cei ce urmeaza studii superioare), cresterea FORMATIVULUI in defavoarea INFORMATIVULUI in invatamantul romanesc preuniversitar, care trebuie sa puna bazele culturii generale la elevi, etc, sunt probleme ce asteapta sa fie rezolvate. Nu cred, insa, ca invatamantul romanesc va obtine aceste victorii, avand in frunte pe …”comandantul” Hardau! Pana la rezolvarea acestor probleme, eu unul asi fi multumit daca “trompetei” cu care ni se tot vesteste despre “invatamantul romanesc informatizat” i s-ar pune, macar, o…”surdina”!L
18.01.2007
Afirm de la bun inceput, ca nu imi place domnul Hardau, nici din punctul de vedere al carismei sale, nici din punctul de vedere (mai ales!) al prestatiei sale in functia de Ministru al Educatiei si Cercetarii, si adesea m-am intrebat, pentru ce motive a fost fost numit, in afara de acelea ca e din Cluj si dintr-un anumit partid. In locul sau, daca pana la propunerea de numire ca ministru MEC, nu mi-asi fi schimbat numele, eu unul, asi fi refuzat functia, numai pe “motivul” ca invatamantul romanesc se afla cam de multisor intr-un altfel de…hardau!.
Pe fondul negativ si criticabil al modului in care conduce MEC, recenta hotarire de a publica pentru elevii care dau BAC ul (si nu numai) in 2007, care sunt cele 100 variante de subiecte (din care se va trage la sorti, una), a caror tratare se pretinde a fi stiuta de catre elevi, pentru materiile de examen, consider ca este o masura pozitiva. Cam tardiva, dar pozitiva!
Iata-l, deci, pe domnul Hardau, si …pozitiv! Pentru multa lume, mai ales din randurile aceleia din afara fenomenului invatamantului public,
masura este socotita, insa, tot negativa, o idee “originala” proasta, care (vai!), “a dat lovitura de gratie invatamantului romanesc”.
In primul rand, tin sa afirm, ca domnul Hardau nu este, pentru mine, deloc original. Exact acum 56 de ani, cand am inceput sa studiez in cadrul
facultatii de electrotehnica a IPBucuresti, am fost studentul unui eminent pedagog si savant, profesorul de analiza matematica Nicolae Cioranescu.
Ii transmit domnului Hardau, si nu numai, ca profesorul Cioranescu, “Nea
Nae”, ne dadea, inca de la inceputul cursului, asa numitele lui “fise de examen”. Pentru pregatirea proximului examen, aceste fise nu erau altceva decat niste liste continand, sa spunem, 100 subiecte de teorie, si 200 de exercitii aplicative si reprezentative, toate ordonate asa cum urmau sa fie predate in timpul semestrului. Noi dadeam examenul pe grupe de cate 25 de studenti, si pe biletul tras de un student, figura o chestiune teoretica si doua exercitii. Daca erai un student constiincios, si rezolvai toate problemele de pe fise pana la examen, stiai analiza matematica si promovai cu sanse de 100% examenul cu calificativul maxim. Acesta era si motivul pentru care fiecare student isi copia pentru sine aceste “fise de examen”(ehei, sa fi existat pe atunci …xeroxul !), precum scrisorerele din “lantul Sfantului Anton”. Metoda profesorului Cioranescu a dat roade ani in sir, si acum, la varsta septuagenara, imi amintesc cu placere de orele lui de predare ( adevarate demonstratii de maiestrie pedagogica ), de colocviile si examenele date cu el. Da, dar exista un Comitet de Partid (PCR) din IPB, care “veghea la bunul mers” a toate, deci si al invatamantului, care l-a chemat in fata lui, l-a criticat si l-a amenintat chiar cu excluderea din IPB (a fost nevoie de “vorba buna” a unor odrasle de stabi ai vremii, studenti si ei la IPB, pentru ca “Nea Nae” sa ramana la catedra de matematici), toate acestea pe motivul ca a desconspirat subiectele de examen, etc,etc. Profesorul si-a aparat cu demnitate cauza, si nu a abjurat nimic, asa cum a facut-o Galileo Galilei !
Iata deci, ca azi, la peste jumatate de secol, domnul Hardau il imita, intr-un fel, dar la scara nationala, pe Cioranescu!. Acum, desigur, nu mai exista comitete de partid (PCR), dar pot exista alti “cerberi”cu doua picioare, care “sa vegheze”, si care “se si pricep” la toate. Un exemplu ar
fi editorialista EVZ, Ioana Lupea (IL) In articolul “ Pestele si Gingko Biloba”, publicat in ziarul Evenimentul Zilei, din 15 ianuarie 2007, IL il “face praf” pe domnul Hardau stigmatizantu-i masura intreprinsa. Pentru ca deduc, inca din titlul articolului, ca IL, desi e o femeie culta, ii recomand sa “cotrobaie” prin cultura sa generala, si sa-l descopere pe cel care a lansat dictonul: “Cismarule, nu mai sus de sandala !”
Editorialista noastra, in tineretea ei studioasa, cred ca a constatat inca din liceu ca nu are “calculatorul personal si natural” suficient de “pu-ternic ”pentru a putea asimila cunostinte din stiintele pozitive, si atunci a “virat-o” repede spre disciplinile umaniste, si s-a facut ziarista. Foarte bine, dar un ziarist trebuie sa scrie, cu tot talentul sau, despre problemele la care se pricepe cu adevarat, sa nu se aventureze pe cai necunoscute, caci va comite erori, se va autodiscredita. Bunaoara, IL e de parere ca disciplinele de invatamant pozitive (stiintifice), precum matematica (cea mai pozitiva dintre toate ), fizica, electronica, informatica etc, se pot inva-
ta “pe dinafara”! Este o mare eroare, acestea se pot invata numai “pe din-
launtru”, nu pot fi memorizate pe de rost ca poeziile lui Eminescu sau Cosbuc. Tot dupa parerea sa, IL considera ca “gaselnita lui Hardau” “in-
fantilizeaza” procesul educational cu elevii, il transforma intr-un “simplu
exercitiu de memorie”, care va determina “cresterea consumului de lecitina”. Vai, tu ! Hai sa fim seriosi cu “memorizarea”asta, care pare sa fie obsesia editorialistei. Spre exemplu, daca ne referim numai la matematici, s-au propus 100 variante, a cate 20 (in medie) de exercitii, deci in total cca 2000 de exercitii, a caror memorare nu-i posibila si nici
necesara. Eu sunt foarte linistit ca niciun candidat la BAC nu va comite prostia sa incerce macar sa memorizeze la matematica (cu exceptia strictului necesar !). Matematica se invata prin rationamente, de catre cei capabili… sa le “comita”!
Mai e de parere IL, ca noua metodologie va reduce drastic meditatiile particulare. Cata naivitate! Cred ca meditatiile vor creste ca numar si intensitate, la elevii care nu prea au invatat in cursul anului (cum spuneam, masura domnului Hardau vine cam tarziu pentru BAC 2007), si
care vad abia acum ce trebuie sa stie pentru examene. Personal cred ca publicarea variantelor de subiecte de examen nu va avea practic niciun efect in ce-i priveste pe elevi. Promovabilitatea la examene, in raport cu anii precedenti, nu va fi influentata , iar daca va diferi cumva, asta se va datora hazardului, aleatoriului natural. Singurul efect practic, pentru MEC insa, este ca nimeni nu va mai sti dinainte (pentru a putea sa transmita, eventual) subiectul de examen, si asta e un lucru bun pentru Romania , in care coruptia este la ea acasa! Banuiesc ca, in ziua examenului, pe ecranul unui televizor din sala, se va viziona public tragerea la sorti a variantei de
examen. Sansele de succes ale fiecarui candidat sunt proportionale cu nu-
marul de variante rezolvate de catre acesta anticipat, sau de cat este de virtuoz candidatul, ca “la prima vista”, sa “interpreteze corect partitura”! Personal asi opta, ca la diverse licee, sau la diverse judete, sa se dea, la BAC, diferite variante de pe lista celor 100. S-ar elimina, in acest fel problemele legate de o anumita sincronizare a transmisiei, pe tara.
Cu toate ironiile presarate (astea…gaselnite!) in articol, intr-o “proza” aroganta (tip, Patapievici!), articolul parca aduce cu povestea lui Ion Creanga cu drobul de sare, iar in aceasta varianta IL joaca rolul principal. Intr-o singura privinta are, totusi, si editorialista dreptate (dar o sfatuiesc sa nu scrie, pe aceasta tema, un nou…editorial!): reforma de fond a invatamantului romanesc, radicalizarea lui conform cerintelor europene, eliminarea balastului de cunostinte perimate (redondant pentru cei ce urmeaza studii superioare), cresterea FORMATIVULUI in defavoarea INFORMATIVULUI in invatamantul romanesc preuniversitar, care trebuie sa puna bazele culturii generale la elevi, etc, sunt probleme ce asteapta sa fie rezolvate. Nu cred, insa, ca invatamantul romanesc va obtine aceste victorii, avand in frunte pe …”comandantul” Hardau! Pana la rezolvarea acestor probleme, eu unul asi fi multumit daca “trompetei” cu care ni se tot vesteste despre “invatamantul romanesc informatizat” i s-ar pune, macar, o…”surdina”!L
18.01.2007
luni, 19 ianuarie 2009
LOCURI DE PARCARE AUTO
In Bucuresti exista inregistrate circa 1,5 milioane de autoturisme particulare, ale firmelor de getax, ale institutiilor Statului, ale diferitelor firme private, etc.Cea mai mare parte a acestora nu au garaje si trebuie sa fie parcate pe strazi. Problema este foarte complicata, deoarece la autoturismele bucurestenilor se adauga cele ale vizitatorilor Bucurestiului, nici acestea putine, si cand revii cu autoturismul acasa de la serviciu (dar de ce ”snobule” nu te-ai dus cu troleibuzul, autobuzul sau tramvaiul la serviciu ?) constati ca pe strada, in dreptul blocului in care locuiesti si unde iti parcai masina, locul este ocupat acum de un autoturism de...Ploiesti, sau de...Constanta, si trebuie sa gasesti alt loc de parcare, evident ceva mai departe de bloc. Ehei, alta e viata vecinului Pandele, care are de 5 ani loc de parcare cu plata in spatele blocului, delimitat de 2 dungi albe de vopsea (singura ”investitie”a primariei de sector, care linii, acum, abia de se mai disting), intre care el si-a scris numarul de circulatie al masinii, ba si-a prevazut locul si cu un fel de ”stanoaga”, dar cu cu lacat, si in lipsa autoturismului sau, sa nu poate parca nimeni ! Desigur, ca lui ii convine sa plece cu masina oricand, sa se intoarca oricand, pentru ca nu are grija locului de parcare. Am depus si eu o cerere pentru loc de peste un an de zile, dar...slabe sperante. Pentru ”accelerarea”rezolvarii ei, mi-a soptit o ”pasarica” ca ar trebui sa ”stimulez” pe responsabilul cu locurile de parcare din cadrul ADP, cu vreo 200 de euro, dar parca am o ...retinere.( Domnule Primar General Oprescu ,si domnilor primari de sectoare, p-asta o stiati ?).
Dupa constatarile mele, in Bucuresti exista ”amenajate” (inclusiv de catre ”specialistii galinacei” ai firmei Dali) circa 0,5 milioane de locuri de parcare la domiciliu si in centrul Bucurestiului (pentru 33% din autoturisme, deci !). Restul de autoturisme sunt parcate pe unde pot soferii, pe unde e voie, si chiar pe unde nu e voie (prilej pentru primarii de sectoare sa mai faca si ei un ”gheseft” cu ridicatul autoturismului (asta este prioritar pentru primarii, sau ridicarea harburilor de masini care zac si de cate 10 ani abadonate si devalizate pe langa blocuri ?) si amendatul cu bani al nefericitului de...proprietar de autoturism.
Taxa anuala perceputa de ADP este de 70 lei, putin pentru ”linistea” posesorului de autoturism.( V-ati gandit domnilor primari, ca tocmai acesti soferi cu ”liniste” sufleteasca sunt cei care circula zilnic, au n-au nevoie, prin Bucuresti, cu autoturismul, singur la volanul SUV-ului sau, contribuind la crearea poluarii si haosului auto din Bucuresti ?). La inceput de an, ADP-urile sunt luate cu asalt de catre fericitii chiriasi ai locurilor de parcare, pentru a-si plati chiria, prilej pentru diversii functionari de a primi...mici atentii, daca te ajuta sa eviti statul la coada.
Pentru cele 0,5 milioane locuri de parcare, ADP-urile incaseaza 35 milioane de lei. Din acestea, presupun, 0,5 milioane se cheltuiesc cu salariile celor ce se ocupa de aceasta problema, deci pentru fiecare din primariile de sector revin ca venit, 30 /5 = 5 milioane lei. Mare branza ! Cred ca veniturile ”Cocos-Dorali” sunt mult mai... mari ! Eu propun in continuare o solutie, care, pe langa faptul ca aduce la bugetele primariilor mai multi bani, este mult mai simpla, lipsita de birocratie si de pierdere de timp, de risipirea energiei nervoase, si lipsita de posibilitatea obtinerii de catre cineva de venituri ilicite (daca se doreste asa ceva !). In plus Domnul Prima Oprescu are prilejul sa-l faca ”sah mat” pe adversarul sau,... Cocos !
Iata, asadar, ce propun eu:
1/ Fiecare posesor de autoturism din orasele Romaniei, persoana fizica sau juridica, va plati anual primariilor, o taxa de parcare, sub cerul liber, in oras, aditionala la impozitul pe autoturism, in valoare de...35lei (jumatate din taxa anuala pentru un loc de parcare ”retinut”). In felul acesta, de exemplu, in Bucuresti se vor recolta la bugetele primariilor de sector, suma de 1,5 x 35 = 52,5 milioane roni, adica in medie pentru fiecare din cele 6 primarii de sector, cate 8,75 milioane lei net, mai mult cu 3,75 milioane decat in prezent. Pentru a justifica aceste sume incasate de catre primarii, acestea trebuie sa stabileasca si amenajeze noi locuri de parcare, pe langa cele existente, pe strazi, in jurul blocurilor, pe unele din trotuarele mai largi ( este vorba de delimitarea cu vopsea alba, asfaltare, indicatoare, etc).
2/ In orasele Romaniei toate locurile de parcare auto sunt gratuite, atat cele retinute si platite din jurul blocurilor, cat si cele din apropierea garilor CFR si autogarilor, a aeroporturilor, a pietelor in aer liber, a super magazinelor de orice fel, din perimetrul oraselor, de pe strazi, din perimetrele imprejmuite care sunt proprietate publica, etc. Nimeni, cu exceptia primariilor de sector (prin ADP-uri) nu va mai avea atributii, si nu va mai scoate venituri din parcari auto (firme de parcare, sau alte institutii, salariatii acestora, etc.). In acest fel problema parcarilor auto in orase se simplifica foarte mult, si se elimina o buna parte din birocratie cu tarele ei: cheltuieli neproductive cu salarii diverse, timp pierdut, posibilitati de coruptie prin mita, etc). In Romania nu vor mai exista, deci, locuri de parcare auto platite, sau inchiriate, nu va mai fi nevoie de parcometre, de masurarea timpului de parcare. Platite vor fi numai garajele, adica locurile de parcare acoperite, subterane sau supraterane. In fata institutiilor Politia Rutiera si primariile vor putea, insa, fixa un numar rezonabil de locuri de parcare rezervate (marcate ca atare), in niciun caz nu vor ocupa toata fatada institutiei (ca in prezent, cand bodiguarzii institutiei nu te lasa sa parchezi pe vreunul, nici in afara programului, cand locul rezervat e...gol !).
3/ In Romania nu vor mai exista activitati, specifice statelor din lumea a 3-a, de blocare a rotilor autoturismelor, sau de ridicare cu macaraua, a autoturismelor parcate neregulamentar. Politistii sectiilor pe raza carora s-a ”comis” parcarea nepermisa, sa astepte langa masina pe ”infractor” sa-l amendeze, sau sa-i lase pe parbriz chitanta de amenda, care trebuie platita (asa este in SUA, ca asa este civilizat, domnilor primari de sectoare, pe care v-am votat, si acuma o faceti pe ”sfortosii”, plantand pe strazi panouri cu amenintari ca veti ridica masinile !), cu mult inainte de a fi facut totul in sector pentru rezolvarea inteligenta a problemei parcarilor auto. In loc de a risipi fonduri cu panouri tip ”bau-bau”, mai bine v-ati ocupa mai profesional de problema auto si de locurile de parcare !
4/ Cum cresterea numarului de masini nu pare a avea limita, numarul locurilor de parcare, permisa si taxata anual odata cu impozitul, trebuie sa creasca si el. Pentru aceasta trebuie stabilit inca odata, foarte clar, dar mai permisiv, unde este interzisa parcarea, caci in prezent multe din panorile cu parcarea interzisa sunt puse ilogic si nu sunt respectate. Parcarea ar trebui sa fie interzisa in statiile mijloacelor de transport in comun (circa 20 metri de bordura ar trebui vopsita cu rosu), pe strazi, daca stanjeneste circulatia,etc. Parcarea pe unele trotuare, ar trebui permisa, caci ea a devenit o regula care coexista cu panoul ”parcare interzisa” Cum aratam, politia si primaria, pana a imparti la amenzi, ar mai avea putina treaba !
5/ Primariile de sector trebuie sa ordone, cu alternativa unei amenzi, fostilor chiriasi ai locurilor de parcare, sa stearga numarul masinii inscris pe aria locului, eventual si alte inscriptii, sa demonteze ”stanoagele” cu lacat practicate pe locul de parcare. Proprietarii de autoturisme trebuie sa inteleaga si se autoeduce intr-un spirit civilizat, lipsit de egoism, ca locurile de parcare se ocupa pe masura ce sunt eliberate in ordinea venirii autoturismelor (ca la moara !) la el, ca nimeni nu poat pretinde niciun fel de prioritate !
Bucuresti, 18.01.2009
Dupa constatarile mele, in Bucuresti exista ”amenajate” (inclusiv de catre ”specialistii galinacei” ai firmei Dali) circa 0,5 milioane de locuri de parcare la domiciliu si in centrul Bucurestiului (pentru 33% din autoturisme, deci !). Restul de autoturisme sunt parcate pe unde pot soferii, pe unde e voie, si chiar pe unde nu e voie (prilej pentru primarii de sectoare sa mai faca si ei un ”gheseft” cu ridicatul autoturismului (asta este prioritar pentru primarii, sau ridicarea harburilor de masini care zac si de cate 10 ani abadonate si devalizate pe langa blocuri ?) si amendatul cu bani al nefericitului de...proprietar de autoturism.
Taxa anuala perceputa de ADP este de 70 lei, putin pentru ”linistea” posesorului de autoturism.( V-ati gandit domnilor primari, ca tocmai acesti soferi cu ”liniste” sufleteasca sunt cei care circula zilnic, au n-au nevoie, prin Bucuresti, cu autoturismul, singur la volanul SUV-ului sau, contribuind la crearea poluarii si haosului auto din Bucuresti ?). La inceput de an, ADP-urile sunt luate cu asalt de catre fericitii chiriasi ai locurilor de parcare, pentru a-si plati chiria, prilej pentru diversii functionari de a primi...mici atentii, daca te ajuta sa eviti statul la coada.
Pentru cele 0,5 milioane locuri de parcare, ADP-urile incaseaza 35 milioane de lei. Din acestea, presupun, 0,5 milioane se cheltuiesc cu salariile celor ce se ocupa de aceasta problema, deci pentru fiecare din primariile de sector revin ca venit, 30 /5 = 5 milioane lei. Mare branza ! Cred ca veniturile ”Cocos-Dorali” sunt mult mai... mari ! Eu propun in continuare o solutie, care, pe langa faptul ca aduce la bugetele primariilor mai multi bani, este mult mai simpla, lipsita de birocratie si de pierdere de timp, de risipirea energiei nervoase, si lipsita de posibilitatea obtinerii de catre cineva de venituri ilicite (daca se doreste asa ceva !). In plus Domnul Prima Oprescu are prilejul sa-l faca ”sah mat” pe adversarul sau,... Cocos !
Iata, asadar, ce propun eu:
1/ Fiecare posesor de autoturism din orasele Romaniei, persoana fizica sau juridica, va plati anual primariilor, o taxa de parcare, sub cerul liber, in oras, aditionala la impozitul pe autoturism, in valoare de...35lei (jumatate din taxa anuala pentru un loc de parcare ”retinut”). In felul acesta, de exemplu, in Bucuresti se vor recolta la bugetele primariilor de sector, suma de 1,5 x 35 = 52,5 milioane roni, adica in medie pentru fiecare din cele 6 primarii de sector, cate 8,75 milioane lei net, mai mult cu 3,75 milioane decat in prezent. Pentru a justifica aceste sume incasate de catre primarii, acestea trebuie sa stabileasca si amenajeze noi locuri de parcare, pe langa cele existente, pe strazi, in jurul blocurilor, pe unele din trotuarele mai largi ( este vorba de delimitarea cu vopsea alba, asfaltare, indicatoare, etc).
2/ In orasele Romaniei toate locurile de parcare auto sunt gratuite, atat cele retinute si platite din jurul blocurilor, cat si cele din apropierea garilor CFR si autogarilor, a aeroporturilor, a pietelor in aer liber, a super magazinelor de orice fel, din perimetrul oraselor, de pe strazi, din perimetrele imprejmuite care sunt proprietate publica, etc. Nimeni, cu exceptia primariilor de sector (prin ADP-uri) nu va mai avea atributii, si nu va mai scoate venituri din parcari auto (firme de parcare, sau alte institutii, salariatii acestora, etc.). In acest fel problema parcarilor auto in orase se simplifica foarte mult, si se elimina o buna parte din birocratie cu tarele ei: cheltuieli neproductive cu salarii diverse, timp pierdut, posibilitati de coruptie prin mita, etc). In Romania nu vor mai exista, deci, locuri de parcare auto platite, sau inchiriate, nu va mai fi nevoie de parcometre, de masurarea timpului de parcare. Platite vor fi numai garajele, adica locurile de parcare acoperite, subterane sau supraterane. In fata institutiilor Politia Rutiera si primariile vor putea, insa, fixa un numar rezonabil de locuri de parcare rezervate (marcate ca atare), in niciun caz nu vor ocupa toata fatada institutiei (ca in prezent, cand bodiguarzii institutiei nu te lasa sa parchezi pe vreunul, nici in afara programului, cand locul rezervat e...gol !).
3/ In Romania nu vor mai exista activitati, specifice statelor din lumea a 3-a, de blocare a rotilor autoturismelor, sau de ridicare cu macaraua, a autoturismelor parcate neregulamentar. Politistii sectiilor pe raza carora s-a ”comis” parcarea nepermisa, sa astepte langa masina pe ”infractor” sa-l amendeze, sau sa-i lase pe parbriz chitanta de amenda, care trebuie platita (asa este in SUA, ca asa este civilizat, domnilor primari de sectoare, pe care v-am votat, si acuma o faceti pe ”sfortosii”, plantand pe strazi panouri cu amenintari ca veti ridica masinile !), cu mult inainte de a fi facut totul in sector pentru rezolvarea inteligenta a problemei parcarilor auto. In loc de a risipi fonduri cu panouri tip ”bau-bau”, mai bine v-ati ocupa mai profesional de problema auto si de locurile de parcare !
4/ Cum cresterea numarului de masini nu pare a avea limita, numarul locurilor de parcare, permisa si taxata anual odata cu impozitul, trebuie sa creasca si el. Pentru aceasta trebuie stabilit inca odata, foarte clar, dar mai permisiv, unde este interzisa parcarea, caci in prezent multe din panorile cu parcarea interzisa sunt puse ilogic si nu sunt respectate. Parcarea ar trebui sa fie interzisa in statiile mijloacelor de transport in comun (circa 20 metri de bordura ar trebui vopsita cu rosu), pe strazi, daca stanjeneste circulatia,etc. Parcarea pe unele trotuare, ar trebui permisa, caci ea a devenit o regula care coexista cu panoul ”parcare interzisa” Cum aratam, politia si primaria, pana a imparti la amenzi, ar mai avea putina treaba !
5/ Primariile de sector trebuie sa ordone, cu alternativa unei amenzi, fostilor chiriasi ai locurilor de parcare, sa stearga numarul masinii inscris pe aria locului, eventual si alte inscriptii, sa demonteze ”stanoagele” cu lacat practicate pe locul de parcare. Proprietarii de autoturisme trebuie sa inteleaga si se autoeduce intr-un spirit civilizat, lipsit de egoism, ca locurile de parcare se ocupa pe masura ce sunt eliberate in ordinea venirii autoturismelor (ca la moara !) la el, ca nimeni nu poat pretinde niciun fel de prioritate !
Bucuresti, 18.01.2009
marți, 23 decembrie 2008
ANALFABETISMUL TEHNIC AL UNOR ZIARISTI ROMANI
Inca de multa vreme, nu-mi da pace o fireasca intrebare: cand un ziarist de meserie, care nu este, evident, technician, inginer, profesor, sau om de stiinta, prin cele scrise de el, este “nevoit” sa intre pe terenul, se vede, “alunecos” pentru el, al marimilor fizice si al unitatilor lor de masura, pe terenul inventiilor si al descoperirilor stiintifice, al istoriei stiintei si tehnicii etc., de ce nu consulta un specialist asupra corectitudinii celor scrise de el, eventual un consilier tehnico-stiintific cu care redactia ar trebui sa colaboreze. S-ar termina in acest fel cu “etalarile” scrise si verbale, de ignoranta tehnico-stiintifica, in primul rand, dar si de cultura generala si lingvistica.
In mod normal, daca admitem ca un ziarist trebuie sa fie absolvetnul (pe “bune”) cel putin al unui liceu, aceste “alunecari” n-ar trebui sa aibe loc. Dar, pentru ca, probabil, nu le-a placut aceasta frumoasa stiinta a naturii, care este fizica, unii ziaristi “plutesc” inca intr-o ignoranta tehnica. Si vorba aceea: “daca taceai filosof ramaneai!”. Dar, baietii n-au tacut… Nu fac din afirmatiile mele un “studiu de caz”, n-am “vanat” aceste greseli, ci am luat cunostinta de ele sporadic si fortuit. Important este ca ele sa se rareasca, chiar sa dispara cu totul (este pe deplin posibil), sa nu se instaureze o moda a tolerantei acestor erori.
1/ Prima “proba la dosar” este: “100 de ani de la descoperirea radioului” 1995, in Jurnalul National (director Marius Tuca) sub misterioasa semnatura C.P. E bine ca a fost semnat asa, caci si valoarea articolului este exact asa: o C.P. (o CeaPa degerata bineinteles!). Iata combaterea bazaconiilor afirmate:
- -Radioul a fost inventat, si nu… descoperit! Descoperirea e una, iar inventia este cu totul altceva! Descoperirea necesita observatii, formularea unor ipoteze si modele, verificari, pentru formularea unor legi (ale naturii, evident). Inventia necesita, asa cum spunea Edison, 1% inspiratie (de a folosi in scopuri practice legile fizicii) si 99% transpiratie (experimentari multiple, esecuri multe si succesuri mult mai… putine). Radioul este cea mai mare inventie a omenirii dupa roata, si la ea au lucrat multi inventatori, timp de multi ani (savantul si inginerul roman Gogu Constantinescu apreciaza ca… 70 de ani!). intradevar din 1831, anul descoperirii legii inductiei electromagnetice de catre Faraday, si pana in 1901, cand Marconi realizeaza prima radiolegatura transatlantica, sunt exact… 70 de ani.
- In 1895 Marconi intra si el in cursa pentru inventarea Radioului si, insusindu-si repede cunostintele timpului asupra celor ce erau facute, le-a perfectionat, iar in 1896, la 2 iunie, obtine primul brevet de inventie din lume pentru TFF (Telegrafia Fara Fir – prima aplicatie a radioului). Desigur, Marconi a fost un inventator genial (desi contestat), dar nu chiar asa, cum se arata in nota lui C.P., ca in 1895 a inceput experientele, si in 1896 a si inventat Radioul. Marconi nu a experimentat “gasirea”, dupa domnul C.P., a unui “mod de transmitere la distanta a undelor electromagnetice, fara fir” (lucrul acesta il facuse Hertz, in 1888), ci realizarea unui radioreceptor performant (sensibil), radioreceptia fiind aceea care a intarziat finalizarea (omologarea) Radioului. Unda electromagnetica este o descoperire, rezultatul unor cercetari stiintifice, teoretice (Maxwel), si practice (Hertz), si consta din inlantuirea liniilor de camp electric de inalta frecventa cu linii similare de camp magnetic, inlantuire care se face cu cea mai mare viteza cunoscuta pe Pamant (cea a luminii) pana la mari distante. Prima unda electromagnetica s-a format in mod natural, dar omul a inventat repede (ca si in cazul focului) mijlocul de producere artificiala al acesteia.
- aparatele de radio (corect, radioreceptoare) din prima generatie sunt cele cu simpla detectie (ca prim etaj au folosit unul din tipurile de detectoare de radiofrecventa), deci fara dispozitive de amplificare a semnalului radio receptionat (primele au fost cu tuburi electronice-lampi radio); nu se poate ca toate cele 50 radioreceptoare (de la expozitie) sa fi fost… de prima generatie!
- dau un citat din C.P : “Unele dintre ele (n.a. radioreceptoare) au mai bine de un secol (1925 chiar!) si sunt inca in stare de functionare” ! ? ; no comment!
2/ A doua “proba” la dosar: “1999 ultimul an al… deceniului, secolului, mileniului”
- Aceasta ignoranta “la cub” (tripla) a fost afisata in ziarul Cotidianul (director Ion Cristoiu), la data de 04.01.1999. Afirmatia apartine ziaristelor Venera Anghel, Andreea Enea, Irina Dumitrescu (ah, femeile!), dar a fost de accord cu ele si domnul Ovidiu Druga.
- Evident, titlul ar fi fost corect, daca in loc de anul 1999 se punea anul 2000. Din pacate acest aspect de ignoranta (a nu sti ca 1 este inceputul oricarei numaratori!) s-a manifestat si in Mass-Media internationala in special din Vest. Mari metropole ale Lumii au organizat cu fast, cu multi bani, cu numaratori inverse fabuloase si afisarea pe mari panouri luminoase, momentul trecerii in noul Secol si in noul Mileniu, fixat in mod eronat, pe 31.12.1999 la miezul noptii, deci, cu exact un an mai devreme!
3/ A treia ”piesa” la dosar
- Iata ce s-a scris in ziarul Romania Libera, din 02.06.2006, la rubrica “Buna dimineata”:
“1896- Au fost patentate undele de emisie electromagnetica de catre italianul Guglielmo Marconi.”
- Reluand ceva ce am mai afirmat, undele electromagnetice, ca fenomen natural, au fost “patentate” de Dumnezeu odata cu formarea Universului, fiind produse prin descarcarile electrice atmosferice. Oamenii le-au descoperit, s-au gandit ca le-ar putea fi de folos pentru comunicarea la distanta intre ei, le-au reprodus pe cale artificiala, le-au radiat si receptionat cu ajutorul antenelor, si… gata Radioul! E simplu, nu?
4/ A patra ”piesa” la dosar: “Preturi sub cost”
Intr-o nota mica, dar cu continut mare de ignoranta, in ziarul Evenimentul Zilei, din 15.06.2006, se afirma ca… “patru firme au cumparat electricitate la preturi variind intre 90 si 96 de lei pe megawatt…” Ce-ar fi de comentat?
- Electricitatea este un fenomen natural devenit capitol de studiu al fizicii (stiinta a naturii), sin u o marime fizica ce are o unitate de masura. Eronat, in trecut, prin “cantitate de electricitate” se intelegea o marime de stare a corpurilor electrizate, si anume sarcina electrica (q,Q). Sarcina electrica se masoara in Coulombi (Cb). In megawatti (MW), multiplu al kilowattului (kW) si, evident, al wattului (W), se masoara puterea electrica. Ceea ce se vinde si se cumpara nu este, insa, puterea electrica, ci energia electrica, ce se masoara in Watti-secunda (Ws) sau Jouli (J), si multiplii sai: kilowatt-ora (kWh) si megawatt-ora (MWh). Spre oarecare liniste a ziaristilor, le spun ca si domnul inginer actual Ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, pe vremea cand era ministru al industriilor (!), a afirmat de doua ori, la interval de doua saptamani, la doua emisiuni TV, ca energia se masoara in… kilowatti pe ora (??). O fi lipsit de la lectia asta?...
- Iata insa, ce se poate citi in orice manual de fizica de clasa 9-a:
• Unitatea de masura a energie este Joule-lul (J), sau wattulsecunda (Ws); 1J=1W x 1s
• Se mai folosesc si multiplii: kilowattora si megawattora
1kWh = 3,6 mil. Ws
Toata problema este daca cititorii de ziare pot sa aibe “pretentia” ca ziaristii sa stie ce scrie intr-un manual de clasa 9-a?
5/ A cincea “piesa” la dosar: “Bicicleta solara produsa in Romania”
Fata de bazaconia afirmata in nota din tabloidul Libertatea, din 15 iunie 2006, precizez:
- Puterea electrica, ca orice alta putere, se masoara in Watti, si nu in volti. In volti (V) se masoara tensiunea electrica, potentialul electric, sau diferenta de potential.
Desi, “verba volant” zilnic receptionez de la radiodifuzari si televizari, “perle” de incultura si, ce-i mai grav pentru un “muncitor cu vorba”, chiar de cultura generala. Spre exemplu, un simpatic si prezentabil crainic sportiv (si nu numai) TV, transmitand el o proba atletica de saritura in inaltime, s-a gandit (?) sa foloseasca o expresie mai “elevata” si ne-a vorbit de saritura in… altitudine (!). Prin liceu sa nu-i fi spus oare nimeni, ca altitudinea este cota unui punct fata de nivelul marii (care e zero), iar inaltimea, cota punctului fata de proiectia pe planul local? In rest, cum spuneam, baiat simpatic, si mi-ar fi si mai simpatic daca n-ar repeta mereu, in legatura cu nationala de fotbal a Italiei, “scuadra azura” in loc de exprimarea corecta “scuadra atura”, caci in limba italiana “zz” se citeste “t” ( exemple, pizza=pita, Pestalozzi=Pestaloti, Nazzari=Natari, azzuro=aturo etc.).
Nu pot, deasemenea, sa-i inteleg pe acei crainici si ziaristi de presa scrisa, care, chiar daca n-au studiat in liceu (cum ar fi fost normal, daca liceul si-ar fi propus formarea, la elevi, a unei baze de cultura generala) limba latina, “mama buna” a limbii romane, persista in exprimari prostesti si.. inculte. Oameni buni, in limba Latina “procent” inseamna “la suta” (%), in limba romana. Un (adica 1) procent inseamna 1%, cinci procente inseamna 5%, 31 de procente inseamna 31% etc. Expresii eronate sau pleonastice vehiculate zilnic de catre diversi ignoranti, ca: un “procent mai mare”, “un procent mai mic”, un “procent de 62%” etc., dovedesc ca unii dintre oameni nu gandesc cand vorbesc.
Sa vorbim corect, clar si stiintific limba noastra romaneasca destul de agresata in trecut de frantuzisme (asta o fi fost “baza” asa zisei francofonii romanesti?), tiganisme, rusisme, iar in present invadata, fara precedent, de.. englezisme!
UN BREVET DE “INVENTIE”, UN ESCROC SI O "AFACERE"
| 1/ Cine este Ancu Dinca Din Site-ul asa zis oficial al personajului (http://www.viatasienergie.ro/), aflam ca Ancu Dinca s-a nascut in anul 1951, in satul Lisa, judetul Teleorman. Nu aflam ce liceu a urmat, dar ca a absolvit facultatea de fizica la Pitesti, in 1975. Biografia ro-mantata, postata pe site, informeaza ca este un fizician vestit al Romaniei (desi nu apare pe nicaieri alt undeva, nici ca fizician nevestit !) la crearea acestei imagini ”punand umarul” revistele de stiinta, pseudostiinta si paranormal, “ Magazin” si “Formula AS” (si altele similare din tara) , posturile de televiziune OTV , Etno TV, Realitatea si chiar TVR1, sprijinitori ai inventatorilor de tot felul, precum poetul Adrian Paunescu, toate acestea coroborate cu narcisismul personajului, cu tupeul si lauda de sine, pe care le-a mostenit, probabil, genetic. Astfel aflam ca este colaboratorul a 60 de spitale(!) si a altor institutii medicale, ca este un mare inventator de dispozitive ”capabile” sa refaca forta vitala a oamenilor. Colaboratorii lui sunt (!) academicieni, medici, fizicieni si profesori universitari. Cu dispozitivele ”inventate”de el a tratat (dupa ce i-a testat cu aparate inventate tot de catre el, aparate bazate pe principiul termografului si al biorezonantei, si care se folosesc in spitale) mii de pacienti, nu numai in Romania, dar si in Canada, SUA si Australia ! Romanul nostru mai ”vestit” peste hotare decat in tara, a fost invitat la simpozioane si expozitii de inventii, unde a obtinut medalii de aur si argint ! Toate ”inventiile” lui AD, “scoase” unele din altele, intocmai unui prestidigitator de circ, toate, asa cum o afirma, au la baza un singur ”brevet de inventie”: BI 119756B1/28.05.2003. Inainte de a ”ne baga nasul” prin acest ”brevet”, sa prezentam panoplia ”inventiilor”(desi BI mentionat se refera numai la primul ”produs”, celelalte produse, cu alte destinatii fata de primul, neavand “sprijin” in alte brevete): 1/ DIEE (initial, in BI, DPE)- dispozitiv de incarcare si echilibrare energetica a organismului uman. Este cea mai importanta realizare (asta, probabil, dupa banii pe care i-a obtinut din…vanzari, pe piata naivilor, prosti dar…multi !) 2/ DNRN 1-2: Dispozitiv de neutralizare a radiatiilor nocive produse de telefonul mobil(1), chiar si cand acesta este pe receptie (!?), sau produse de receptoarele TV, calculatoarele electronice tip PC si cuptoarele de microunde. Acest “minunat absorbant” de energie electromagnetica de microunde de banda larga (de la sute de MHz-TV, 1,8 GHz-celularul, la 3 GHz- cuptorul de microunde ! ) realizat de catre ”fizicianul” AD, ar merita un Premiu Nobel ! Si cand te gandesti ca are la baza tot…parul de pisica (acelasi BI) ! 3/DNRN 3-4: Dispozitive de neutralizare a radiatiilor telurice din spatiile de locuit, si anume: 3- provenite din Pamant (atentie, tarani !) si 4- provenite din spatiile de lucru, precum hale, birouri (atentie muncitori si functionari !) 4/ DNRN 5: Dispozitiv de marire a perioadei de consevare a alimentelor in frigider si de imbunatatire a calitatii acestora (!) 5/ DEA: Dispozitiv de energizare a apei (!) Referitor la aceste ultime 2 bazaconii, as cita o fraza din reclama TV referitoare la absorbantul de mirosuri OUST:” Oust este incredibil, nu stiu cum reuseste asta ?” Daca ne gandim sa cumpara vreunul din aceste” minunate” produse, domnul AD ne propune urmatorul parcurs: · Sa cumparam minunatele sale brosuri explicative (la preturi intre 30,44 lei si 59,97 lei, calculate foarte…corect !) ca sa ne lamurim cum e cu ”efectul Ancu Dinca”, efect si nume ce-au dobandit rezonanta in Lume, incepand cu Mileniul 3 ! · Sa facem o testare-consultatie cu aparatul ”PERESVET” care sa ne lamureasca asupra eficacitatii dispozitivului ce urmeaza sa-l cumparam, si in cate exemplare anume e necesar(!). Desigur consultatia nu e gratuita, dar fizicianul AD are “aplecari de stanga”, si preturile sunt: 120-150 lei, pentru fiecare solicitant, si 90-120 lei pentru fiecare pensionar, student sau elev. Costurile dispozitivelor de vanzare per bucata (stocuri sunt din belsug !) sunt urmatoarele: DIEE : 55 euro DNRN-1 : 25 euro DNRN-2 : 35 euro DEA: 40 euro (149,93 lei) DNRN 3-4-5 : 140 euro (412,30 lei) DNRN-GSM-L : 250 euro (937,05 lei) produsul cel mai nou ! Domnul Dinca se fereste de concurenti, de falsificatori, si probusele sale sunt marcate cu holograme comandate la Londra. Acum se mai dau si …prospecte. Pentru oricare din dispozitive prospectul e aceeasi stereotipie, care reitereaza acelasi nebulos principiu SF de “functionare”, evident fara baze stiintifice, ba chiar naïve, dar cu propozitii si expresii bombastice din care un om simplu , neavizat, dar plin de sperante, nu intelege nimic. Compozitia diverselor dispozitive este, probabil, aceeasi, din moment ca se bazeaza pe un acelasi BI, diferenta dintre ele fiind numai de… dimensiuni (un fel de…hocus-pocus !) 2/ Despre “brevet” Denumirea: Dispozitiv de neutralizare a radiatiilor nocive si de reincarcare si echilibrare energetica a organismelor vii. B.I. 119756B1 / 28.05.2003 Inventator: Dinca Ancu (fizician) Examinator OSIM: Andrei Ana (inginer) Aspectul si compunearea dispozitivului autoconvertor pasiv (DAP): Capsula paralelipipedica din material plastic alimentar (?), in care sunt inchise sub vid urmatoarele componente: A/ imagine geometrica pe suport de hartie (holograma) B/ amestec din pulberea a 33 plante diverse, in cantitati egale (?!) din fiecare (astfel incat in total sa fie 0,35 g) astfel: 1/muschi de padure- 2/soc- 3/matasea bradului- 4/calina- 5/pastarnac- 6/fructe de macese- 7/cactus- 8/frunza sau coaja de stejar- 9/ciuperca de camp- 10/feriga- 11/izma- 12/flori si frunze de salcie- 13/licheni de stanca- 14/tuia- 15/salba moale- 16/dalie- 17/iedera- 18/coacaz- 19/fructe de par- 20/alior- 21/paducel- 22/sparanghel- 23/rostopasca- 24/gorun- 25/ghebe- 26/samanta de brad- 27/spanz- 28/tufa raioasa- 29/stejar pufos- 30/garnita- 31/rachita- 32/frunze si flori de plop- 33/pluta naturala. C/ Pulbere de marmora din granule cu diametrul sub 1 mm: 2-5mg. D/ Par de pisica: 1mg 3/ Observatii si intrebari - Referitor la imaginile geometrice (A), acestea reprezinta diverse… stele, inclusiv pe cea a lui David. Aceste configuratii au un rol in absorbtia energiei malefice de catre DAP, sau sunt un simplu marcaj holografic de recunoastere a “produsului” ? - De ce sunt amestecate pulberile a fix 33 de plante? Are vreo legatura acest numar, cu varsta avuta de Iisus Christos, cand, dupa ce a facut toate minunile sale pe Pamant, a patimit pentru oameni, a murit pentru ei rastignit pe cruce, a inviat si s-a inaltat la cer? In cat timp, si mai ales, cum s-a studiat si cum s-a stabilit aportul fiecarei plante in absorbtia energiei malefice? E de observat absenta unor plante care ar putea fi mult mai eficace, ca de exemplu: coada soricelului, traista ciobanului, laptele cucului, floare de colt (sau a reginei), “pasarica” tigancii, etc,etc.! Ce-i de facut? Sa fie inlocuite unele din plantele “brevetului”, sau, pentru un nou “brevet imbunatatit”, sa fie marit numarul de plante pana devine egal cu varsta in ani a “inventatorului”, eventual adunata cu cea a examinatorului! Nu ar putea fi DAP-ul mai eficace? Si, bineinteles, pretul de comercializare al DAP nu ar putea creste? Nu se specifica, in BI, daca pulberea de plante, se face din plante uscate la soare (ce fel de soare?), sau in cuptorul de la soba cu plita, cuptorul aragazului, sau (de ce nu?) intr-un cuptor cu microunde! S-ar putea replica: descrierea unui BI nu este, totusi, reteta tehnologica, nu este un “Know-How”. Stiu asta, dar ma intrebam, doar asa, pentru… credibilitatea inventiei! Tot in aceasta idée, nu se specifica modul de culegere din natura al plantelor, in zorii zilei sau la amiaza? Intr-un compartiment de tren de clasa I, o verisoara de-a doua, a fetei Mamei Omida, care se intorcea de la un congres international al vrajitoarelor, mi-a spus ca plantele trebuie culese musai la miezul noptii, pe luna plina, de catre fecioare-tiganci, in pielea goala. Desi, poate, cheltuielile de realizare a produsului cresc, asa se obtin cele mai bune rezultate ! Referitor la aspectul cantitativ, apreciez ca masa totala a prafului de plante, de numai 350 mg (adica 10,60606 mg din fiecare planta), este prea mica. Daca cei trei de 6 (cifra Diavolului) nu au nici o importanta, propun o marire pana la 10,67 mg de planta, adica un total de… 352,11 mg! - In ce priveste “componenta-marmora”, apreciez ca, daca se vorbeste de pulbere, este netehnic (atat din partea inventatorului-fizician, cat si a examinatorului-inginer chimist) sa mai precizezi ca granulele trebuie sa aibe diametrul sub 1mm ! Altceva trebuia, insa, specificat la marmoa: ce fel de marmora este mai recomandata? Marmora romaneasca sau de Carara? Sa fie luata direct din cariera (de exemplu, de la Ruschita domnului Videanu, care a facut “cariera de cariera” cu… marmora!), sau de la demolari? Sau, poate, este mai indicata cea de la crucile sparte din cimitire? Dar, toate acestea s-ar putea sa fie “teribile si valoroase secrete” ale “inventiei” domnului “fizician” Ancu Dinca, neimpartasite nici chiar acolitilor sai! - Desigur, nu se putea ca o componenta “importanta” cum este parul de pisica, sa nu necesite unele detalii suplimentare. Cum sa fie pisica de la care se recolteaza parul, vie, sau moarta (sub forma de… blana?) De culoare alba sau neagra? Sau orice fel de culoare! De unde sa se recolteze parul, de la coada, sau de pe burta? Parul sa fie crud, sau copt si pisat? Sa fie pisisca romaneasca, sau birmaneza? 4/ Unele concluzii preliminare “Inventia” denumita DAP are toate caracteristicile unui talisman vrajitoresc, care nu poate avea, deci, o altfel de eficacitate decat aceea bazata pe un, eventual, efect placebo! Dar spre deosebire de alte talismane, fara “ifose stiintifice”, deci talismane “cinstite”, oferite de vrajitoare “cinstite” (care-ti spun cinstit, ce-ti vand) cu reclama de rigoare de prin ziare sau din studiourile TV de apartament, acesta (DAP) are la baza, totusi, un brevet OSIM, acordat pe baza unui referat, al unui inginer examinator ”competent”, are ,deci, pretentia desprinderii de talisman si de a exista “sub acoperirea” de dispozitiv tehnic, util in tratarea obiectiva a unor maladii, prin mijloace diferite, totusi, de cele ale medicinei alopate. Si autorul “inventiei”, sarlatanul fizician Ancu Dinca, traitor in Romania post decembrista, tara tuturor posibilitatilor, atat a asteptat, ba chiar a si “fortat” obtinerea girului tehnico-stiintific, obtinerea brevetului, si a si trecut la valorificarea lui, in scopul umplerii rapide a buzunarelor proprii. Degeaba se scuza OSIM-ul, ca el a acordat numai un BI, fara dreptul de “fabricare”, comercializare, reclama si proliferare a produsului-obiect al inventiei, mai ales ca nu era vorba de combaterea actiunii mustelor si a tantarilor asupra unor patrupede. Caci “domnul” Ancu Dinca, care nu e prost ci numai sarlatan, a realizat practic diverse “variante” de DAP-uri, care, nu-i asa, “avand fizica la baza functionarii lor ” sunt cu atat mai “valoroase”. Asfel s-au produs DAP-uri pentru persoane bolnav-incurabil (oameni disperati), carora DAP-ul, conform reclamei, le absoarbe “energia malefica” a organelor interne bolnave, favorizand vindecare (de ce, cum?), pentru radiotelefoanele mobile celulare (DAP-ul absorbind energia undei electromagnetice pe 1,8 GHz, dar, daca o absoarbe, cum mai este posibila legatura cu corespondentul?), pentru cuptoarele cu microunde (al carui generator magnetron lucreaza pe frecventa de 3 GHz) ca si cum gospodinele ar sta toate cele 2-4 minute in fata geamului cuptorului. La preturi “europene” de 55, 75 si 90 euro (nu roni!) bucata, “afacerea” Sarlatanului a mers din plin, a produs bani din piatra seaca, gasindu-si multi clienti din lumea celor disperati, cum am mai spus, a celor ignoranti si naivi. Avand girul neprecupetit al OSIM (care i-a “conferit” baza teoretico-ideologica), al presei scrise (Adrian Paunescu, Dana Fodor, Razvan Mateescu, etc) si audio-vizuale (Dan Diaconescu, Madalin Ionescu, etc), prestatia de “colaboratori” contra cost a unor amarasteni (distribuitori-vanzatori), sau chiar medici “sub-salariati” coruptibili, care pentru cativa euroi in plus s-au pretat, prostituandu-se bineinteles, in a face “pe sticla TV” reclama mincinoasa Escrocului si “inventiei”sale. Am fost martorul stingerii din viata, in anul 2005, a singurului meu frate, Nicolae, bolnav in faza terminala de un cancer la pancreas. A sperat pana in clipa suprema (m-am lamurit odata in plus ca speranta moare ultima) ca cele 7 DAP-uri ce le avea puse pe corpul sau slabit ca al unui sfant, si pe care daduse 7x55=385 euro (fara bon, fara TVA, fara certificate de garantie, fara instructiuni scrise de folosire, ci numai verbale), il vor salva. Il priveam cu mila si compatimire frateasca, cum credea, in disperarea lui, in puterea acestui “panaceu” al sarlatanului Dinca (pentru amagirea ultimelor clipe ale muribunzilor, ar merita nemernicul chiar… streangul!). Conform “instructiunilor”, dupa mentinerea pe corp a celor 7 dispozitive si “incarcarea” lor cu energie malefica extrasa din corp, timp de 3 zile, urma un interval de timp de 6 ore pentru “descarcarea” lor, in frigider, la rece (dar, oare in frigider nu erau, cumva, branza, oua, peste, carnati, masline, etc). N-am fost in stare sa-i spun ca e naiv, sa-i narui ultima speranta si sa-i grabesc, eu, fratele lui, sfarsitul. Cred insa, ca in clipa suprema, cand a scapat de atrocele-i suferinte fizice, a realizat, totusi, zadarnicia demersului! Nu voi sti niciodata, daca, acolo, pe unde o fi el acuma, isi poate manifesta dezamagirea fata de sperantele puse in…AD! 5/ Analiza… continua Din lectura BI 119756B1, publicat, rezulta urmatoarele date: -Data depunerii cererii pentru BI:………28.05.2003 -Data publicarii cererii:…………………30.11.2004 -Data publicarii acordarii BI.::….………28.02.2005 Intre datele de 28.05.2003 si 30.11.2004 sunt exact 18 luni, cat prevede si metodologia OSIM. Intre momentul, insa, al publicarii cererii, 30.11.2004, si publicarea lui, 28.02.2005, timpul timpul regulamentar de 42 luni (!) a fost scurtat (prin ce minune?) la numai… 3 luni (???). cum a fost posibil? Au mai fost astfel de cazuri? A trebuit sa se implice “inventatorul”? Cum a facut-o? Ce “taxe de urgentare” a trebuit sa plateasca si cui? In ce priveste cele 3 BI straine , chipurile similare, documente despre stadiul tehnicii, acestea au fost praf in ochii examinatorului, daca se are in vedere o ignoranta sau o naivitate a acestuia. Dispozitivele sau metodele de protectie mentionate in acele 3 BI, nu sunt deloc similare cu gaselnita (“inventia”) lui AD, ci se refera punctual la protectia impotriva unui singur effect nociv, si anume: - electromagnetics vibrations - telluric and cosmic waves - X ray Deci pe plan mondial nu exista un material absorbant (ca cel ”inventat” de catre “fizicianul” Ancu Dinca) al oricarui tip de radiatie, indiferent de natura fizica, si care ar putea fi nociva omului. Nici macar pentru radiatiile electromagnetice (carora li s-au nascocit nocivitati sporite in ultimul timp) nu s-a gasit un absorbant intr-o banda de frecvente asa de mare. Ori “inventia” “omului nostru de stiinta” (citat din presa scrisa) o face de la 1,8 la 3 GHz, dar este capabila sa absoarba si multiple si ipotetice energii, care mai de care mai “malefice” pentru om. Caci a descoperit, AD, energii malefice pe bancnote (cine nu stie ca banul e ochiul dracului), in diverse locuri prin Bucuresti, pe la usile unor camere ale Parlamentului Romaniei, si cam pe unde cauta el, gaseste, ca a realizat si un aparat de masura (apropos, este omologat, brevetat?). Contra unor taxe (platite, finalmente, tot de catre prostii, dar multii, contribuabili la Buget) pentru dispozitive DAP speciale, pentru instalarea lor, pentru service, etc domnul AD are ”grija” de sanatatea “alesilor” poporului roman, cu atat mai vartos cu cat acestia sunt mai ignoranti si mai naivi, si, mai ales, neincrezatori in sfestaniile facute acolo de soboarele de preoti ortodocsi!. 6/ Chestiuni finale In publicatia psudostiintifica saptamanala, “Formula-AS”, acum cativa ani am citit un articol al uni domn, Florentin Popa, probabil unul din cam multii “aparatori” al inventatorilor “neintelesi” si ”persecutati”. Articolul era un punct de vedere in scandalul iscat in jurul medicamentului anti-cancer, “NICOLIT”, brevetat la OSIM, si in el, domnul Popa afirma ritos (cuvinte tiparite cu litere bold): “Organele in drept au acordat brevetul de inventie nr. 116524 pentru produsul NICOLIT, ceea ce exclude orice referire la o pretinsa sarlatanie”. Ba nu, esti naiv domnule, nu o exclude deloc, ci o poate chiar incuraja, prin girul acordat! Este adevarat ca OSIM, prin eliberarea unui BI, nu da si “unda verde” pentru aplicarea BI in practica, pentru fabricarea si proliferarea produselor, conform inventiei, mai ales daca acestea sunt din domeniul sanatatii oamenilor. Dar, in acelasi timp, OSIM-ul nu poate sa inchida ochii, si sa elibereze BI pentru orice “bazaconie” imaginata, numai pentru simplul motiv ca inventatorul (banuit ca atare) si-a achitat taxele legale !E Daca, bunaoara, vrajitoarele care apar prin ziare, si-ar plati taxele la OSIM, ar primi si ele brevete de inventie pentru talismanele lor? Noroc ca, in ignoranta lor, n-au stiut ce sa faca, precum domnul AD! Prin examinatori competenti si exigenti (daca OSIM nu-i are, pentru unele specialitati ar putea recurge la colaboratori in exterior), trebuie manifestata o egala rigurozitate tehnico-stiintifica, pentru toate inventiile. Nu este normal ca un sarlatan sa profite de un gir nemeritat, si sa conceapa o escrocherie, avand ca punct de plecare un BI acordat cu o usurinta condamnabila. “Reputatul specialist”,”inventator”,”om de stiinta-cercetator” descoperitor al “Efectului Ancu Dinca” (care o fi ala?), iata cu cate epitete poate fi gratulat un escroc, de catre presa scrisa si audio-vizuala din Romania! Pentru a indrepta situatia, si a “drege putin si busuiocul”, o masura care s-ar impune este anularea (retragerea) BI acordat, cu asumare unei “mea culpa” de catre OSIM, care s-a pripit la acordarea brevetului. In orice caz, escrocheria bine organizata si banoasa pentru individ ( are filiale unde-si vinde “leacul minune” in 30 de orase din tara), trebuie stopata pentru ca individual isi bate joc de sperantele muribunzilor, isi bate joc de stiinta, de medicina si fizica, in care zice ca e…specialist . O ancheta ar trebui sa vada ce este si cu “fundatia” sa, daca aceasta nu e cumva un paravan al afacerilor sale ilicite, a evaziunii fiscale importante (dupa parerea mea) rezultate din comercializarea DAP-urilor, fara bon, fara TVA, fara autorizatie, etc. Trebuie stopat si pentru faptul, ca, in multele lui peregrinari peste hotare, urmareste ridicarea rangului escrocheriei, de la nationala la internationala, si face Romania de ras! Evident, trebuie sa i se verifice si averea ”agonisita” prin mijloace ilicite ! Bucuresti,2006 ,2008 Dr.ing. Andrei Ciontu |
Abonați-vă la:
Postări (Atom)