O... PRECIZARE

Pentru o istorie veridica a radiotehnicii

In articolul ”Un roman in istoria radioului ? ”, publicat in numarul 9 al revistei noastre, autorul, Daescu Ionita, afirma ritos ca inventatorul coherorului ( primul dispozitiv detector de radiofrecventa) folosit de catre Marconi la ”inventarea primului aparat de radio” din lume, in 1895, a fost romanul Temistocle Calezcchi-Onesti. Eu stiam altceva, si am citit destule pana acum din istoria radiotehnicii.....
Nu este prima oara cand, dintr-un elan patriotic de nestavilit, ii impingem pe romani” in fata”, ii promovam inventatori, chiar daca nu sunt, pe straini ii facem romani (cazul lui Tesla), daca sunt deja inventatori celebri, dupa metoda : ii dam cetatenia romana fotbalistului argentinian Culio, care joaca bine, si-l bagam in echipa nationala a Romaniei !
Acum, daca cititorii si colaboratorii nostri pot scrie orice, caci hartia suporta, colegiul de redactie al revistei noastre trebuie sa fie mult mai ”filtrant” de cum a fost pana acum , mai exigent in respectarea adevarului istoric, sa nu mai publice orice afirmatie aruncata in text, fara o trimitere bibliografica, fara o argumentatie. Este exact cazul articolului de fata, care nu are bibliografie (care pentru problemele de istorie ar trebui sa fie obligatorie !), dar care, culmea a devenit el insusi bibliografie prin publicarea in revista (cautati pe Google ”coheror” si veti da de articolul de care vorbim !). Revista a recidivat de cateva ori in a publica fara o parere proprie, orice ”opinie istorica” a oricui. Asi vrea sa amintesc de articolul regretatului Serban Naicu ”Inventarea radioului” publicat in nr. 5/1999. Si in acesta, dar si in altul care a urmat, s-au afirmat 2 neadevaruri, bazate pe o bibliografie SUA: unul, ca Nikola Tesla este ...roman, si al doilea, ca el a inventat radioul si nu Marconi ! Folosindu-ma de un drept la replica acordat, am scris si publicat articolul ”Si totusi...Marconi !”, folosind o bibliografie neamericana. Acelasi lucru l-am facut si in saptamanalul ”Univers Ingineresc” (15 mai 2000), dar cu ziarul ”Romania Libera”, unde Naicu, publicist prolific, publicase un ”articol bomba tehnico-istorica ”similar, nu mi-a mers: ” Nu-ti publicam, domnule, niciun drept la replica. Articolul publicat a fost un eveniment atractiv pentru rubrica respectiva, si dumneata vrei acum sa recunoastem ca am publicat un neadevar. Ce s-ar alege de prestigiul ziarului ?” Revenind la revista noastra, credeti ca am avut ultimul cuvant ? As, a sarit pe mine (articolul”Nikola Tesla”, nr. 10/2002) un ”roman”-american ( Werner Hodlmayr, DL6NDJ) care m-a acuzat de spirit de gasca (?), si ca-l ignor pe Tesla, ca nu sunt bine documentat asupra lui. Tot in ”Radiocomunicatii si Radioamatorism” nre.2/2006, a aparut articolul ”A inventat radioul cu doi ani inaintea lui Marconi”, preluat din gazeta ”Bihoreanu”, articol ”bomba” al ziaristei Raluca Avram, publicat la 21 noiembrie 2005. De data aceasta, cel ”scos la inaintare” este ungurul Karoly Joszef Irenaeus (1854-1929) traitor in Oradea (deci, dupa 01 decembrie 1918, in Romania), viitor cetatean roman. De formatie fizician si teolog, enciclopedia Wikipedia postata pe Internet, nu are decat o singura informatie despre preocuparile de radio ale acestuia, si, ati ghicit, este vorba chiar de articolul mentionat mai inainte. Deci, un articol de ziar, mai degraba un scenariu SF, fara bibliografie prescisa, bazat numai pe povesti transmise oral, pe amintiri, pe martori inchipuiti, etc, odata redactat si aparut in presa, este integrat ca informatie certa, devenind baza de documentare in continuare. In aceasta consta pericolul publicarii fara discernamant a oricaror afirmatii (in acest caz, ca Guglielmo Marconi ar fi pus pe ambasadorul Vaticanului sa-l spioneze, si sa-i extraga din notite, in 1895, pe profesorul-popa Karolly, care inventase radioul cu 2 ani inainte, in 1893 !). Stai si te intrebi, cu ce scop se fac asemenea lucruri: numai ca sa se vanda bine un ziar? Ar fi bine ca ziaristii sa nu-si mai bage nasul in....istoria stiintei si tehnicii !
Revenind la coheror, acesta a fost realizat, sub denumirea de radioconductor, de catre profesorul francez, fizician, Edouard Branly (1844-1940), care si-a expus inventia public, in sedinta Academiei Franceze de Stiinte (24.11.1890), nepretinzand niciun brevet pentru ea. Din aceasta cauza ea a fost preluata gratis de catre cine a vrut, s-o utilizeze sau s-o perfectioneze, sau ambele. Denumirea de coheror i-a dat-o in 1892 englezul, Sir Oliver Lodge, care i-a adus o perfectionare mecanica (decoherorul). In corpul de sticla al coherorului, Branly a folosit pulbere de cupru amestecata cu staniu, apoi a continuat cercetarile folosind pulberi de fier, aluminiu si antimoniu. Perfectionari ale coherorului le-a adus si Guglielmo Marconi (cel care a obtinut primul brevet de radiocomunicatii
omologate, la 02 iunie 1896). Maconi a mai profitat, gratuit, si de cercetarile savantului fizician indian, Jagdish Chandra Bose (1858-1937), care si-a inregistrat, totusi, la Royal Society din Londra, inventia ”iron-mercury-iron coherer with telephone detector”, dar pentru care nu a pretins un patent si recompense materiale, declarand ca nu este interesat de telegrafia comerciala. Atitudinea lui se aseamana cu cea a lui Branly, dar fata de ”ghinionistul” Branly (nominalizat fara succes de 3 ori la Premiul Nobel), Jagdish a ramas, cel putin, prin enciclopedii (Wikipedia) ca inventator al...coherorului (de fapt al variantei perfectionate ca sensibilitate), in lipsa altui brevet anterior, pentru prima varianta a lui Branly.
Care este adevarul istoric in ce priveste pe romanul traitor in Italia, Temistocle Calzecchi-Onesti (1853-1922) ? Dupa cum se stie cam toate inventiile au la baza o descoperire stiintifica, o observatie explicata de catre un cercetator stiintific. Calzecchi a observat in experimentarile sale efectuate in anii 1884-1886, ca o pulbere de fier pusa intr-un tub izolator, conduce un curent sub incidenta unei unde electromagnetice. Si s-a oprit aci ! Nu i-a gasit nicio intrebuintare acestui fenomen, nu a realizat nicio inventie, deci nu a inventat ...coherorul ! Expunandu-si public, probabil, observatia, cei interesati au preluat-o si au dus-o mai departe...
Parerea mea este aceea ca, in problemele de istorie a stiintei si tehnicii, nu trebuie sa ne pronuntam decat dupa ce am citit mult, chiar foarte mult...